70. Bivuac în Câmpia Dunării [cca. 1878]

Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici: Contact.

70. Bivuac în Câmpia Dunării [cca. 1878]

Nicolae Grigorescu

1838, Pitaru, Dâmboviţa - 1907, Câmpina

Estimare:

EUR 12.000 - 18.000

Adjudecat

EUR 16.000

Bibliografie

NICULESCU, Remus "Exp. Nicolae Grigorescu, catalogue de", The Art Museum of the Romanian People's Republic, Bucharest, 1957 OPRESCU, G. "Grigorescu desinator", Romanian Academy. Elena Simu Fund publications, Bucharest, Official Journal, 1941 OPRESCU, G. "Nicolae Grigorescu. Maturitatea și ultimii ani", Bucharest, Meridiane Publishing House, 1970 OPRESCU, G., "N.Grigorescu", vol II, Meridiane Publishing House, Bucharest, 1962 VLAHUȚĂ, A. "Pictorul N. I.Grigorescu.Vieaţa și Opera lui", Bucharest, Socec, 1910

ulei pe carton, 15.5 x 28 cm, semnat stânga jos, cu roșu, "Grigorescu"

Informații documentare

Opera este menționată în „Colecția Maria și Ion Ionescu-Quintus”, Ionescu Ruxandra, Revista Muzeelor, Nr. 5, 1972, pp. 453-458.

Provenienţă

colecția istorică Maria și Ion Ionescu-Quintus; colecția istorică Mircea Ionescu-Quintus; colecția familiei Ionescu-Quintus.

Campania din 1877-1878, ceea ce avea să devină pentru Principatele Române Războiul de Independență, a fost și prima ocazie în care artiști, mai mult sau mai puțin apropiați de curtea domnească a lui Carol, erau invitați să participe și să imortalizeze evenimentele de pe frontul sud-dunărean. Printre aceștia, îi regăsim pe Nicolae Grigorescu, reprezentant al noului val de artiști, cu o celebritate probată la începutul aceluiași deceniu 8 al secolului al XIX-lea, G.D.Mirea, Sava Henția -și ei destul de tineri și promițători, alături de care se alipea și Carol Popp de Szathmari, un apropiat al curții domnești încă din perioada lui Cuza. Dintre toți aceștia, Grigorescu avea să producă cele mai însemnate opere, atât prin realizările picturale, cât și prin marea comandă primită pentru pictarea "Atacului de la Smârdan", operă de căpătâi în relația artist-comanditar spre sfârșitul secolului al XIX-lea. Scenele surprinse de Nicolae Grigorescu pe frontul dunărean al războiului ruso-turc din 1877-1878 ne introduc atât în atmosfera evenimentelor (fiind cunoscute schițele luate la fața locului), cât și în maniera personală în care pictorul percepea și interpreta pe pânză subiectele. Forțat de împrejurări, fiind parte activă la mișcările de trupe româno-bulgaro-rusești, Grigorescu reușește să-și perfecționeze desenul, atât prin rutina de zi cu zi, dar și prin necesitatea unor instantanee cât mai rapide a evenimentelor ce se derulau în fața sa. Libertatea oferită de această accentuare a desenului avea să se materializeze în ușurința cu care Grigorescu avea să își caute subiectele cele mai interesante. Repertoriul se diversifică instinctiv, astfel temele se vor schimba cu rapiditate, compunând la sfârșitul celor 2 ani de campanie un adevărat album de război. Alături de acestea, în opere ca cea de față, pe format relativ mic, dreptunghiular, regăsim un Grigorescu interesat de un anumit tip de compoziție, pe care o cunoaștem din opere anterioare campaniei 1877-1878, spre exemplu în ciclul de târguri băcăuane realizat în anii 1873-1874.

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.