175. Drumul spre cișmea, Balcic [anii '30]

Artist reprezentativ al picturii româneşti din perioada interbelică, cu o activitate ce cuprinde 50 de ani de creaţie a unei arte de interpretare a curentelor impresionism şi neoimpresionism, ale căror inovaţii le va pătrunde în perioada studiilor de la Paris, Nicolae Dărăscu s-a consacrat în istoria artei româneşti drept un original peisagist. Operele sale, căutări ale unor sinteze între spontaneitatea primei impresii transpusă în culoare (impresionism) şi tendinţa cézaniană de conturare a formelor, sunt opere ale bucuriei în culori ale piesajului, ale mişcătoarelor marine, a domoalelor dealuri înverzite. Încă de la început, genul peisajului apare elaborat în doar câteva scheme compoziţionale, pe care, cu mici schimbări, le va relua în decursul celor 50 de ani de activitate. Departe de a-i minimaliza capacitatea creatoare a artistului, această caracteristică îl va impune în peisajul artei româneşti prin forţa paletei cromatice şi a atmosferei mereu originale a marinelor din Veneţia, Chioggia, Delta Dunării sau Balcic. Dacă iniţial (1908-1920) peisajele lui Dărăscu dezvăluie rare armonii cromatice, obţinute prin acorduri între culorile primare şi complementare, perioada anilor 1920-1944 – ce corespund celei de-a doua perioade de creaţie dărăsciene – aduc o noutate în viziunea artistică a pictorului. Devenit reprezentativ pentru arta ţării sale, Dărăscu continuă să fie interesat de efectele coloristice ale luminii şi atmosferei, însă acum se observă şi o puternică preocupare pentru sublienierea formelor şi a volumelor în culoare. În alte cuvinte, stilului impresionist, Dărăscu îi apropie propria experienţă cu arta lui Cézanne, de stabilire a formelor, de construcţie a planurilor prin intermediul culorii, definindu-şi un stil personal şi un mod propriu de expresie. Anilor ’30 aparţin opere prin care Dărăscu se distinge poate cel mai inspirat interpret al frumuseţii şi pitorescului regiunilor dobrogene. Cu o paletă la fel de luminoasă dar lipsită totuşi de intensităţile cromatice specifice primei perioade de creaţie, geamiile, cafenelele turceşti, cartierele tătărăşti, oferă sentimentul unei linişti meditative, a unei împăcări şi calm. Ocrul cald al acestor peisaje atinge uneori o anumită materialitate diafană, artistul tinzând acum către un rafinament cromatic. Aceleaşi sentimente se desprind şi din opera „Peisaj din Balcic”, unde artistul a îmbrăţişat cu privirea întinderea largă a dealurilor cu case. Atras în mod irezistibil de frumuseţea locurilor dobrogene, Dărăscu subordonează peisajului prezenţa oamenilor şi activitatea acestora, iar casele, geamia, dealurile, potecile asumă rolul de personaje principale.

Bibliografie

Catalogue of the "Nicolae Dărăscu" Retrospective Exhibition, Art Museum of the Socialist Republic of Romania, Bucharest, 1966 DRĂGUŢ, Vasile, "Nicolae Dărăscu", Meridiane Publishing House, Bucharest, 1966

Dimensiuni

width 74.5 cm, height 50 cm

Descriere

ulei pe pânză, semnat şi localizat dreapta jos, cu negru, "Dărăscu, Balcic"

Datare

anii '30

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.