101. Prin lanul de rapiță [1942-1943]

Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici: Contact.

101. Prin lanul de rapiță [1942-1943]

Ion Ţuculescu

1910, Craiova - 1962, Bucureşti

Estimare:

EUR 25.000 - 45.000

Adjudecat

EUR 85.000

Bibliografie

CÂRNECI, Magda, "Țuculescu", Meridiane Publishing House, Bucharest, 1984 DAVIDESCU, Cătălin, "Țuculescu", Scrisul Românesc Publishing House, Craiova, 1988

ulei pe pânză, 46 x 55.5 cm, semnat dreapta jos, cu negru, "I. Țuculescu"

Informații documentare

Cel mai probabil opera a participat la a cincea expoziție personală Ion Țuculescu, 1943, Ateneul Român, făcând parte din ciclul Câmpurilor cu rapiță. Opera a fost achiziționată de Acad. Roman Moldovan în urma expoziției personale Ion Țuculescu de la Ateneul Român, București, 1947. Opera a participat la expoziția "Ion Tuculescu – Un labirint fără început și sfârșit", Galeria Nicodim, București, 2014.

Provenienţă

colecția istorică Acad. prof. univ. dr. Roman Moldovan (1911-1996)- economist, sociolog și membru titular al Academiei Române. A publicat un număr de peste 200 lucrări științifice și didactice.

Pentru opera lui Ion Țuculescu deceniul al cincilea al secolului XX a reprezentat o perioadă extrem de importantă, ce ne oferă practic trei etape distincte - peisajele expresioniste - perioada folclorică - începutul abstractului. Necesitatea fixării acestor etape este impusă de caracteristicile picturii lui Țuculescu, care își extrag înțelesurile din alternări temporale. Fixarea în timp a lucrării de față este evidentă, datarea fiind mai mult decât folositoare în discursul nostru. Peisajele lui Țuculescu din anii 1941-1943 se înscriu pe linia influenței expresioniste, asimilate, dar aplicate în coeziune cu cele de factură impresionistă ori postimpresionistă. Deși dinamismul sau virilitatea expresivă a manierei expresioniste sunt opuse contemplației din perioada impresionismului, în opera artiștilor români ecourile acestea persistă mai ales în tehnică. În cazul creației lui Țuculescu din preajma lui 1943 discutăm însă despre un limbaj total cufundat într-o tendință expresionistă. Lucrurile devin tranșante și limpezi nu doar în paleta artistului, ci și în receptarea acestuia în mediul artistic bucureștean. Lucrările prezentate la expoziția personală din 1943 de la Atheneul Român -peisaje, portrete, flori, naturi statice și câteva interioare țărănești duceau la apogeu tendințele vizibile în manifestările anterioare. Grupate pe simeze după tonalitățile dominante - roșu/verde, galben/violet, verde/galben - operele se defineau prin tonuri puternice, intense, pure într-o suită descrisă prin intensitate figurativă. În cazul peisajelor - fapt ce ne interesează direct aici - Țuculescu expunea atunci cunoscuta serie a “câmpurilor de rapiță”, opera de față făcând parte din acel ciclu excepțional. Însăși lucrările din acest ciclu restrâns sunt pictate într-o alternanță vizibilă de tonuri puternice, susținute și de o împăstare voit exagerată, prin care peisajul vibrează în principal la nivel senzorial, ulterior compozițional. Prim critic al acestor opere expuse în 1943, Petru Comarnescu recunoaște în Țuculescu un pretendent la ruperea de tradiția impresionistă și postimpresionistă care definea în linii mari arta modernă românească interbelică, intuind într-un fel calea artistică ce o va urma Țuculescu. Se definea deja ca un singular sau poate singuratic al artei românești (așa cum va deveni în anii ce urmau) și poate și această trăsătură vor face pe mulți să găsească în pictura lui Țuculescu de atunci apropieri de creația lui Van Gogh. Poate nu vedem neaparat aceleași câmpuri ca cele ale maestrului olandez, însă pare să vibreze în aceeași notă expresionistă. În plus, să nu uităm că Țuculescu rememora cu plăcere faptul că în 1937 reușea să privească marea expoziție retrospectivă Vincent Van Gogh de la Muzeul de Artă Modernă din Paris, expoziție ce avea să îi marcheze nu doar debutul pictural, ci și anii ce urmau.

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.