Bibliografie

ISPIR, Mihai, “Șirato”, Ed. Meridiane, București, 1979 PĂULEANU, Doina, “Grupul celor Patru”, Monitorul Oficial, București, 2012

ulei pe carton, 40 x 49 cm, semnat şi datat stânga jos, cu brun, Şirato, 1936

Informații documentare

Proveniență: colecţia Elena şi dr. Iosif Dona Pe verso, etichetă de participare în expoziţia "Francisc Şirato", Muzeul de Artă al R.P.R., Bucureşti, 1964, nr. cat. 42. Opera a participat la expoziția "Fr. Șirato - N.N. Tonitza", Fundația Dalles, 3 - 31 martie 1938, nr. cat. 31, sub titlul "Vedere spre dealuri". Opera a participat la expoziția retrospectivă Francisc Șirato, Muzeul de Artă al R.P.R., București, 1964 și este reprodusă în catalogul expoziției la cat. 42 sub titlul "Timp ploios la Balcic". Opera este menționată în caietele cu vânzări de tablouri ale pictorului conform "Pictorul Șirato și colecționarii săi", Petre Oprea, Revista Muzeelor, nr. 8, 1987.

Pictura în peisaj a reprezentat pentru Francisc Șirato ocazia unor experimente cromatice care au determinat evoluția operei sale, dinspre cea a unui grafician – așa cum era catalogat în preajma anului 1920 – spre o creație modernistă, cu rădăcini puternice în pictura impresionistă și postimpresionistă. Natura devine în deceniile trei și patru terenul sigur al prospecțiunilor viziunii, sursă nemărginită de reînnoire a manierei și a meșteșugului. De la nivel de fond sau registru decorativ, așa cum apare peisajul în opere ce surprind diverse personaje mai mult sau mai puțin pitorești - țigani, negustori etc. - natura devine subiect principal undeva pe la jumătatea anilor ’20, concomitent cu descoperirea unor surse imaginare de mare rezonanță. Aici vorbim în special despre Dobrogea, de la peisajul marin până la satele tătărești și turcești ce împânzeau coasta Mării Negre. În ordine cronologică, Tuzla, Techirghiol, Mangalia și Balcic aveau să devină surse ale imaginarului, traduse de cele mai multe ori în peisaje relevante și descriptive. Frecventele călătorii la malul mării - așa cum reies acestea din cataloagelor de expoziție ale Grupului celor Patru - dezvăluie una dintre cele mai prolifice perioade de creație pe care le regăsim în biografia artistului. Natura va exercita o fascinație aparte, pe care nu o întâlnim în niciun alt ciclu peisagist, iar calitățile coordonatoare ale mediului abordat străbat vizualul atât în forma finită, a uleiului, cât și în variantele mai rapide, în acuarelele, guașele și desenele lui Șirato. Balcicul, îndrăgit în aceeași măsură de cei trei pictori ce au alcătuit gruparea sus menționată, va reprezenta pentru Șirato ocazia unei regândiri de fond a surplusului de figurativ. În peisajele modelate la mijlocul anilor ’30 regăsim un limbaj pictural împrospătat, în care Șirato dezvoltă afinitatea pentru elemente evanescente, translucide, ce țin de temporalitatea fugară a fiecărei clipiri. Tocmai de aceea apar acele imagini în care atmosfera și momentul zilei sunt predispuse la o percepție volatilă, tradusă în pânze caracterizate de o “fragilitate” figurativă. Balcicul devine sursa primordială a acestor experimente vizuale realizate în special prin paleta de culori; linia și forma, chiar dacă nu sunt intenționat manipulate, devin involuntar doar suport al planului cromatic. Șirato a pictat portul și orașul din locurile cele mai în măsură să surprindă efectul efemer al luminii, al atmosferei traduse în pânze pastelate ce par că încețoșează privirea. Opera prezentă aici, “Dealul Alb din Balcic”, pictată de Șirato în 1936, este parte integrantă a ciclului amintit, făcând totodată parte din rândul operelor ce au ajuns într-una dintre cele mai importante colecții ale vremii, colecția Dr. Iosif Dona. Opera lui Șirato devenise atractivă pentru marii colecționari ai interbelicului încă de la sfârșitul deceniului trei al secolului XX; prin consultarea listelor de pânze vândute de pictor în expozițiile anilor ’30, descoperim figuri dintre cele mai importante ale vieții politice și culturale românești. Astfel, îi regăsim pe: K.H. Zambaccian cu 8 tablouri cumpărate din 3 expoziții, H. Trembiski, “protector” al membrilor Grupului celor Patru, cu 11 opere achiziționate din 4 expoziții. Iosif Dona apare și el pe lista clienților favoriți, cele mai multe opere fiind achiziționate după 1936. Acesta avea să își îmbogățească colecția cu opera de față chiar în cursul anului 1936, iar tiparul de achiziție ni-l prezintă drept un pasionat de peisajele dobrogene (Mangalia, Balcic), dar și de compozițiile cu flori, aceste două subiecte fiind singurele pe care și le-a cumpărat. (I.P.)

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.