67. Nud în interior

În 1935, numele lui Iosif Iser rezona în toate păturile culturale românești, chiar pariziene, dat fiind faptul că își petrecuse aproape două decenii din viață în capitala franceză. În a doua jumătate a anului 1934, pictorul revenise definitiv în țară, iar prezența sa era omagiată în principalele ziare ale vremii,„Adevărul” sau „Cuvântul liber”. Chiar dacă era trecut de 50 de ani, Iser se afla în plin apogeu al carierei, celebritatea fiindu-i garantată și de relația strânsă cu cei mai importanți colecționari ai interbelicului. Laserson, Zambaccian sau Dona îi cumpărau constant lucrări, în special dintre cele realizate după întoarcerea artistului în țară. Renumele îi este confirmat și de contractarea pentru decorarea interiorului Palatului Regal, tot în același an, 1935, fiindu-i prezentate și 5 opere în cadrul pavilionului românesc de la Expoziția Internațională din Bruxelles. Scenele de intimitate prezentate de Iser au un statut important, atât prin raportarea la întreaga operă a acestuia, cât şi ca lucrări de sine stătătoare. Întinse pe sofa sau pe fotolii, odihnindu-se sau exersând, personajele lui Iser, balerine, dansatoare sau simple modele, ne apar ca reprezentante ale unui univers îndepărtat de lumea de zi cu zi. Ca și în cazul scenelor orientale, pentru aceste opere Iser a descoperit ”reţeta” atmosferei specifice. Dacă pentru desenarea odaliscelor ne sunt prezentate acele personaje inconfundabile, în interioare reprezentative, în cazul acestui tip de compoziție, atmosfera este alcătuită exclusiv în jurul personajului. Recuzita este sumară, însă modelul este titularul întregului univers şi îl formulează exemplar după principiile scontate de artist. Îmbrăcate sumar sau în costumaţia specifică (în cazul balerinelor), modelele sunt surprinse mai mereu în posturi dacă nu intime, atunci cât mai apropiate de confortul zilnic. Modelul pozează relaxat, în posturi îngândurate, iar de cele mai multe ori chipul transcrie atât sentimentele personajului, cât și pe cele ale pictorului. Modelele lui Iser au apariţii mult mai naturale decât odaliscele acestuia, fiind totodată mult mai scenografic prezentate. Acest aspect este evidenţiat şi de modalitatea de comunicare între artist şi model, relevat de privirea frontală a personajelor, în comparaţie cu privirea ascunsă sau timidă a turcoaicelor. Putem alătura categoria de față arlechinilor, dansatoarelor sau baletistelor ce au definit această porţiune a operei lui Iser care, influenţată exclusiv de expresionismul tipic parizian, va deveni totuși reprezentativă pentru arta interbelică românească. (I.P.)

Bibliografie

BUSUIOCEANU, Alexandru, ”Iser”, Ed. Ramuri, Craiova, 1930 COMARNESCU, Petru, ”Iosif Iser”, Bucureşti, 1965 CRĂCIUN, Eugen, „Iser”, Ed. Căminul Artei, Bucureşti, 1945 JIANU, Ionel, „Iosif Iser”, Bucureşti, 1957 MIHALACHE, Marin, „Iosif Iser”, Meridiane, Bucureşti, 1968

Dimensiuni

width 50 cm, height 61 cm

Descriere

ulei pe pânză, semnat și datat stânga jos, cu negru, ISER, (19)35

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.