128C. Nomazi [cca. 1873]
Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici: Contact.
128C. Nomazi [cca. 1873]
1838, Pitaru, Dâmboviţa - 1907, Câmpina
Estimare:
EUR 50.000 - 70.000
Neadjudecat
Bibliografie
CIOFLEC, Virgil „Grigorescu”, Ed. Cultura Națională, București, 1925. BREZIANU, Barbu „Grigorescu”, , Ed. Tineretului, București, 1959. JIANU, Ionel, „Grigoresco”, Éditions en langues étrangères, Bucarest, 1956. NICULESCU, Remus, Catalogul „Expoziției Nicolae Grigorescu”, Ed. Muzeului de artă al RPR, București, 1957. OPRESCU, George, „Pictura românească în secolul al XIX-lea”, Ed. Meridiane, București, 1984. ZAMBACCIAN, K. H., „Grigorescu”, Ed Cartea Românească, București, 1971.
ulei pe pânză lipită pe lemn, 28 x 48.5 cm
Informații documentare
Opera este reprodusă în „Grigorescu”, Virgil Cioflec, Ed. Cultura națională, București, 1925, la cat. 30, sub titlul „Corturi țigănești”. Opera a participat la „Tentoonstelling van Roemensche Kunst”, Haga-Amsterdam, 1930, cat. nr. 12. Opera a participat la „Exposition d`art roumain”, Bruxelles, 1930, cat. nr. 16. Opera este reprodusă în „Grigoresco”, Ionel Jianu, 1956, p. 131, sub titlul „Gipsy tents”. Opera a participat la „Expoziția Nicolae Grigorescu”, de la Muzeul de artă al RPR, 1957. Opera este reprodusă și menționată în catalogul „Expoziția Nicolae Grigorescu”, Remus Niculescu, Ed. Muzeul de artă al RPR, București, 1957, la p. 40, cat. 100, pl. XVI. Opera este reprodusă în „Grigorescu”, Barbu Brezianu, Ed. Tineretului, București, 1959, p. 80, sub titlul „Corturi țigănești”. Opera este reprodusă în „N. Grigorescu”, George Oprescu, Ed. Meridiane, București, 1961, cat. 162, p. 222, sub titlul „Corturi de țigani”. Opera este reprodusă în „Grigorescu”, K. H. Zambaccian, Ed. Cartea Românească, București, 1971, repr. 38. Opera este reprodusă în „Pictura românească în secolul al XIX-lea”, George Oprescu, Ed. Meridiane, București, 1984, pl. LVII.
Provenienţă
colecția istorică Maria Chihăescu
Catalogul expoziției retrospective Nicolae Grigorescu deschisă în 1957 la Muzeul de Artă al Republicii (astăzi MNAR), alcătuit de eminentul cercetător Remus Niculescu, stabilea pentru întâia oară, cu rigoare și nuanță, păstrând o marjă de relativ, succesiunea lucrărilor artistului național în ordinea cronologică a creației lor și implicit împărțirea picturilor și a graficii pe intervale de timp. Această referință bibliografică rămâne în continuare reperul indispensabil pentru periodizarea operei artistului, operațiune de făcut prin compararea lucrărilor aflate în cercetare cu ceea ce Remus Niculescu a clasat deja. Nesemnată și nedatată, provenind dintr-o importantă colecție interbelică bucureșteană, cea a Mariei Chihăescu, lucrarea de față a fost integrată în catalog perioadei 1870-1875, selectată ca operă semnificativă probabil pentru începutul anilor 1870. Această situare în timp corespunde atât datelor stilistice ale imaginii - contrastele pictural luministice de tip Barbizon (vezi dialogul zonelor cer și pamânt ale peisajului)- cât și temei, viața țiganilor, bogat izvor de inspirație pentru un artist al secolului al XIX-lea. Adoptată de curentul romantic, tema a fost asimilată ideilor de libertate, de frumos (era admirată în epocă tipologia rasată a chipului și a trupului), de artă (muzica și dansul erau văzute ca ocupații vocaționale ale țiganilor), ca și atracției persistente pentru exotism. Figura țiganului dobândește astfel în ochii artiștilor, poeți și pictori, o puternică încărcătură simbolică. Văzut din perspectiva sensibilității romantice, nomadismul devine expresia nevoii irepresibile de libertate dar și de libertate în artă. Edouard Manet a cultivat tema țiganului muzician. Grigorescu a găsit (de fapt a regăsit) subiectul la Paris și l-a abordat încă din anii ‘60, expunând la debut, în 1867, pe lângă alte lucrări și „Șatră de țigani în Câmpia Română”. În drum spre Italia, la Viena în 1873 (unde era reprezentat prin picturi la „Expozitia internațională”), va fi văzut și portretul frumosului țigan cu vioară, de pictorul belgian Louis Gallais (1810-1887), lucrare intitulată simbolic „Art et liberté”. O corelare a preocupării lui Grigorescu pentru acest tip de subiect - concomitent național și internațional - cu pictura europeană contemporană lui, vizează un posibil dialog între „Țiganca de la Ghergani” (pictură nedatată) și „Art et Liberté”. În 1930, calitatea prezentei picturi a determinat selectarea ei pentru expozițiile de artă românească de la Haga și Amsterdam (cat.12), apoi pentru cea de la Bruxelles (cat.16). Până la momentul actual ea a aparținut unor colecții particulare. (I.B.)
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.
SESIUNE
Întreabă-mă despre acest lot
Alte loturi asemănătoare
