39. Nud întins [1941]

O prezenţă constantă în cercurile mondene ale epocii, despre Iosif Iser se păstrează imaginea unui personaj cosmopolit, rafinat şi de-o eleganţă totdeauna surprinzătoare. Fiind crescut într-o famile bogată şi cultivată, de evrei ashkenazi, este justificată aplecarea către estetica frumosului, pe care o urmăreşte şi aplică în toate planurile existenţei. Îşi descoperă preocupări artistice încă din anii de liceu la Piteşti, întocmai ca şi colegul său de bancă, poetul Ion Minulescu. După aproape 10 ani de studii la München (Academia Regală de Artă) şi Paris (Academiile libere Ranson din Montmartre şi Humbert din Montparnasse), Iser revine în ţară, unde îşi va desfăşura activitatea până la sfârşitul vieţii. Debutează cu o expoziţie de mare succes, prima expoziţie de artă contemporană din ţară deschisă în 1909 la Ateneul Român, unde lucrările sale au fost prezentate alături de cele ale francezilor André Derain, Jean Luis Forain şi Démétrius Emmanuel Galanis. Începând din acest an, Iosif Iser devine o prezenţă constantă şi totdeauna apreciată a cercurilor artistice din Bucureşti şi Paris, fiind prezent anual în selecţiile Saloanelor Oficiale, iar expoziţiile personale bucurându-se de un real succes. Chiar şi în perioada guvernării de extremă dreaptă, când sistemul legislativ antisemit nu-i permite să expună, Iser lucrează cu fervoare; se dedică în totalitate carierei fiind un susţinător constant al conceptului "l’art pour l’art". Creaţia sa se revendică din Jugendstil şi expresionism evoluând treptat, fără ostentaţie, spre geometrizări cubiste de factură cézanniană. Apropiat al cercurilor de stânga, Iser este preocupat de opera de artă angajată social, fiind un militant consecvent al egalităţii dintre oameni. Desenator de excepţie, publică adesea grafică satirică în reviste şi ziare de stânga precum: Adevărul, Facla, Flacăra, Furnica, Le Témoin, Le Rire, Lustige Blätter, Jugend, Simplicissimus, Papitu, Rampa sau Viaţa Literară. Pe tot parcursul carierei sale, se remarcă atracţia pentru figura umană, pe care o surprinde grav, fără urme de lirism şi totdeauna cu o forţă expresivă desăvârşită. Pasiunea pentru nud, întotdeauna feminin, o descoperă în timpul unei călătorii de câteva luni în Spania (aprilie - septembrie 1930) unde este atras de dimensiunea psihologică din eroticul nud realizat de Goya: ”Maja desnuda”, expus la Muzeul Prado din Madrid. Corpul feminin, într-o ipostază senzuală, corespunde cel mai bine ideii pe care artistul încearcă s-o surprindă: ”amploarea pasiunilor umane”. În tratarea nudului, Iser renunţă la grafism, lucrările câştigând foarte mult în picturalitate. Expresionismul senzualist, pasager în creaţia artistului, nu-l reprezintă; în scurt timp de la întoarcerea în ţară, Iosif Iser revenind la vechile preocupări adânc ancorate în sfera socialului. Artist prolific, Iosif Iser este un promotor al modernismului românesc, fiind un deschizător de drum pentru noua concepţie despre artă, care s-a dezvoltat cu precădere în perioada interbelică.

Bibliografie

ENACHE, Monica, ”Călătorie în Bretania. Artişti evrei şi români descoperind cultura bretonă (catalog)”, Editura MNAR, 2009 ENACHE, Monica, ”Destine la răscruce. Artişti evrei în perioada Holocaustului (catalog)”, Editura MNAR, 2010

Dimensiuni

width 61 cm, height 50 cm

Descriere

ulei pe pânză, semnat dreapta jos, cu roșu, "ISER"; datat stânga jos, cu negru, "(19)41"

Datare

1941

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.