otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
74. Tătăroaică la Balcic [mijlocul anilor '30]
1877, Craiova - 1953, Bucureşti
Estimare
Pretul de pornire si cel estimat nu sunt preturi de vanzare efective
EUR 12.000 - 18.000
Adjudecat
Pretul de pornire si cel estimat nu sunt preturi de vanzare efective
EUR 15.000
Sesiune
Joi, 2 noiembrie 2017 19:30
Reprezentant
Într-o perioadă în care mare parte a corpului artistic începea să descopere și să călătorească în spațiul Marii Românii, așadar după 1918, și Francisc Șirato își asumă un anumit bagaj vizual, pe care îl interpretează în rezonanță cu opiniile despre artă. Chiar dacă la începutul anilor ’20 peisajul a reprezentat o mai mică componentă în comparație cu universul uman, natura avea să acapareze cu timpul planul vizual. De la nivel de fond sau registru decorativ, așa cum apare peisajul în opere ce surprind diverse personaje mai mult sau mai puțin pitorești - țigani, negustori etc. - natura devine subiect principal undeva pe la jumătatea anilor ’20, concomitent cu descoperirea unor surse imaginare de mare rezonanță. Aici vorbim în special despre Dobrogea, de la peisajul marin până la satele tătărești și turcești ce împânzeau coasta Mării Negre. Tuzla, Techirghiol, Mangalia și Balcic, în ordine cronologică, aveau să devină surse ale imaginarului, traduse de cele mai multe ori în peisaje, chiar dacă și personajele, atât de insolite, vor reprezenta țintele picturale ale lui Șirato. Peisajul descoperit la Balcic va exercita o fascinație aparte, pe care nu o întâlnim în niciun alt ciclu peisagist, iar calitățile coordonatoare ale mediului abordat străbat vizualul atât în forma finită, a uleiului, dar și în variantele mai rapide, în acuarelele, guașele și desenele lui Șirato. Balcicul, îndrăgit în aceeași măsură și de bunii prieteni Tonitza și Șt. Dimitrescu, va reprezenta pentru Șirato ocazia unei regândiri de fond a figurativului. În peisajele modelate de Șirato la mijlocul anilor ’30, regăsim un limbaj pictural împrospătat, în care artistul dezvoltă afinitatea pentru elemente evanescente, translucide, ce țin de temporalitatea fugară a fiecărei clipiri.
Bibliografie
ISPIR, Mihai, "Șirato", Ed. Meridiane, București, 1979
PĂULEANU, Doina, "Grupul celor Patru", Monitorul Oficial, București, 2012
Dimensiuni
width 48 cm, height 39 cm
Descriere
ulei pe carton, semnat stânga jos, cu brun, "Șirato"
Datare
mijlocul anilor '30
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.
Detalii
Într-o perioadă în care mare parte a corpului artistic începea să descopere și să călătorească în spațiul Marii Românii, așadar după 1918, și Francisc Șirato își asumă un anumit bagaj vizual, pe care îl interpretează în rezonanță cu opiniile despre artă. Chiar dacă la începutul anilor ’20 peisajul a reprezentat o mai mică componentă în comparație cu universul uman, natura avea să acapareze cu timpul planul vizual. De la nivel de fond sau registru decorativ, așa cum apare peisajul în opere ce surprind diverse personaje mai mult sau mai puțin pitorești - țigani, negustori etc. - natura devine subiect principal undeva pe la jumătatea anilor ’20, concomitent cu descoperirea unor surse imaginare de mare rezonanță. Aici vorbim în special despre Dobrogea, de la peisajul marin până la satele tătărești și turcești ce împânzeau coasta Mării Negre. Tuzla, Techirghiol, Mangalia și Balcic, în ordine cronologică, aveau să devină surse ale imaginarului, traduse de cele mai multe ori în peisaje, chiar dacă și personajele, atât de insolite, vor reprezenta țintele picturale ale lui Șirato. Peisajul descoperit la Balcic va exercita o fascinație aparte, pe care nu o întâlnim în niciun alt ciclu peisagist, iar calitățile coordonatoare ale mediului abordat străbat vizualul atât în forma finită, a uleiului, dar și în variantele mai rapide, în acuarelele, guașele și desenele lui Șirato. Balcicul, îndrăgit în aceeași măsură și de bunii prieteni Tonitza și Șt. Dimitrescu, va reprezenta pentru Șirato ocazia unei regândiri de fond a figurativului. În peisajele modelate de Șirato la mijlocul anilor ’30, regăsim un limbaj pictural împrospătat, în care artistul dezvoltă afinitatea pentru elemente evanescente, translucide, ce țin de temporalitatea fugară a fiecărei clipiri.
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.
Bibliografie
ISPIR, Mihai, "Șirato", Ed. Meridiane, București, 1979
PĂULEANU, Doina, "Grupul celor Patru", Monitorul Oficial, București, 2012
Dimensiuni
width 48 cm, height 39 cm
Descriere
ulei pe carton, semnat stânga jos, cu brun, "Șirato"
Datare
mijlocul anilor '30
Reprezentant
Alte loturi asemănătoare
