146. Han în Bretania

Călătoriile în spațiul franțuzesc au avut, pe parcursul carierei, diverse motivații relevante pentru biografia lui Nicolae Grigorescu. Dacă primele itinerarii s-au axat în jurul Parisului și a Barbizonului – călătorii relevante pentru perioada studiilor și cea a acumulărilor impresioniste -, următoarele sejururi (de până în 1890) ne prezintă atât atracția față de peisajul specific (Bretania, Provence), cât și gândurile lui Grigorescu de a se stabili definitiv în Franța. Având în vedere recurența unor anumite zone din teritoriul francez, și aici remarcăm Vitré – ul în special, pe care Grigorescu îl vizitează ani la rândul, este lesne de apreciat însemnătatea figurativă în contextul operei peisagiste a acestuia. Începând cu 1876, anul în care apare pentru prima oară Vitré în imaginarul grigorescian, artistul călătorește între orașele bretone într-un adevărat itinerar – Mont Saint Michel, Brolle, Marlotte, Dinan sau Granville - pentru aproape 15 ani, 1890 marcând anul în care Grigorescu se stabilea la Câmpina. Alăturându-se fără dubii seriei cele mai cunoscute de vederi din Franța, și anume cea a vedutelor din Vitré, “Han în Bretania” punctează elementele specifice ale peisagisticii practicate de Grigorescu în epoca celor mai profunde căutări stilistice. Tipică perioadei 1880 – 1885, opera se devoalează estetic în special prin prisma manierei tipice perioadei. Pensulația ce abundă în culoarea, tratată afectiv în tonuri puternice (verdele crud, albastrul marin), încadrarea subiectului în pagină și preponderența acestuia în raport cu peisajul, dar și pictarea unui motiv atât de specific zonei sunt doar câteva din elementele compoziționale ce încadrează opera în perioada amintită mai sus. Punctul central, reprezentat de clădirea hanului, este în primul rând sursă de organizare a spațiului, drept urmare apariția acesteia definește caracterul coerent al construcției imaginii. Calitatea vizuală este însă oferită de măiestria lui Grigorescu, care reușește să transforme o structură imobilă, fără caracteristici nemaipomenite (raportat la imaginarul grigorescian) într-o adevărată instanță impresionistă. Hanul este pictat cu afecțiune, creându-i mult spațiu în jur, iar prin plasarea chiar în centrul imaginii, acesta se transformă în punctul de interes optic. Clădirea îi oferă lui Grigorescu ocazia unor experimente cromatice excepționale, alternanța tonurilor teroase, pământii, amintite de acele ocruri, fiind un adevărat exemplu de măiestrie al picturii în aer liber. Omogenitatea compoziției este atinsă prin procedee picturale tipice, prin care Grigorescu ordonează celelalte suprafețe în concordanță cu motivul central. Silueta umană, mai mult sau mai puțin recognoscibilă tipologic, are menirea de a marca trecerea timpului prin imprimarea unui dinamism întregii picturi. Personajul nu are o apariție vizuală atât de pregnantă – este pictat prin câteva atingeri de pensulă, subiectul fiind tocmai clădirea ce se încarcă de anumite valențe monumentale - prin prezența atât de stingeră în relație cu restul peisajului.

Bibliografie

OPRESCU, George, “Grigorescu”, Ed. Meridiane, București, 1962. ZAMBACCIAN, K.H., “Grigorescu”, Editura Cartea Românească, București, 1971. MOVILEANU, George Sorin, “Nicolae Grigorescu”, Ed. Meridiane, București, 1986. CIUCĂ, Valentin, “Pe urmele lui Nicolae Grigorescu”, Editura Sport-Turism, București, 1987.

Dimensiuni

width 37 cm, height 25 cm

Descriere

ulei pe lemn, semnat stânga jos, cu roșu, ”Grigorescu”

Informații documentare

Opera este reprodusă în „Grigorescu”, Alexandru Cebuc, Ed. Monitorul Oficial, 2007, la p. 130, sub titlul „Casă în Bretania”. Opera este reprodusă în „Grigorescu”, Alexandru Cebuc, Ed. Monitorul Oficial R.A., 2008, la p. 129, sub titlul „Casă în Bretania”.

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.