72. Ușa verde

Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici: Contact.

72. Ușa verde

Ion Ţuculescu

1910, Craiova - 1962, Bucureşti

Estimare:

EUR 30.000 - 50.000

Adjudecat

EUR 75.000

Bibliografie

VLASIU, Ion, „Ion Țuculescu”, Ed. Meridiane, București, 1966. DAVIDESCU, Cătălin, „Țuculescu”, Ed. Scrisul Românesc, București, 1988. Catalogul Expoziției Retrospective „Ion Țuculescu”, Ed. Muzeului Național de Artă al României, București, 1999.

ulei pe pânză, 59 x 50.5 cm, semnat stânga jos, cu negru, ”TUC”

Informații documentare

Opera a participat la expoziția retrospectivă itinerantă „Ion Țuculescu”, Constanța, 1965, la cat. 21. Opera este reprodusă în „Ion Țuculescu”, Ion Vlasiu, Ed. Meridiane, București, 1966, la cat. 21, sub titlul „Ușa verde”. Opera este reprodusă în „Țuculescu”, Petru Comarnescu, Ed. Meridiane, Bucarest, 1974, la cat. 41, sub titlul „Ușa verde”. Opera este reprodusă în „Țuculescu”, Petru Comarnescu, Ed. Meridiane, București, 1974, la cat. 41, sub titlul „Porte verte. Opera este reprodusă în „Ion Țuculescu. Reconstituirea”, Cătălin Davidescu, Ed. MNAC, București, 2020, la p. 70.

Provenienţă

Colecția istorică Octav Angheluță (1904–1979)

Atras de modernitatea artei populare românești încă de la început, artistul Țuculescu va manifesta trăsături însuflețite de colorist, învăluind imaginile în nuanțe răsunătoare. Începând cu anii ‘40 pictura sa va cunoaște transformări semnificative. Un prim aspect este legat de consistența pastei, pe care o va reduce substanțial. Un alt aspect este legat de subiectele și temele pe care le tratează, care încep să se diversifice semnificativ. Astfel, încep să apară în repertoriul său genuri precum naturile statice și interioarele, prezente în creația sa pe o perioadă relativ scurtă. Transformările survenite se intensifică odată cu expoziția personală din martie 1942, de la Ateneul Român, în cadrul căreia observăm abordări de ordin expresionist, în cadrul cărora artistul va renunța la lumină pentru luminozitate, la nuanțare pentru contrastele puternice și la armoniile de amănunt pentru acordurile decorative. În ceea ce privește interioarele, remarcăm acest gen în creația sa în preajma anului 1942, una din lucrările de referință din această perioadă fiind „Atelierul pictorului”, ce amintește de „Camera artistului la Arles” a pictorului Van Gogh, cu care lua contact în anul 1937, cu ocazia expoziției retrospective dedicate artistului olandez la Paris. Remarcăm începând cu acest an și alte reveniri asupra motivului, precum: „Interior țărănesc”, „Interior cu maramă de borangic”, „Interior țărănesc cu macat în dungi”, „Interior cu scoarțe țărănești”, „Ușa verde” ș.a. (G.M.)

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.