18. Țărăncuță


În formarea sa artistică, încurajată de timpuriu de către familie, decisivă a fost plecarea sa la Berlin, din 1904, unde a urmat cursurile Academiei Regale de Arte Frumoase. A studiat pictura, în spirit conservator, cu Adolf Schlabitz, Erich Hanche şi Arthur Kampf. Perioada studiilor berlineze a determinat apropierea sa de expresionismul german, dar şi contactul cu impresionismul şi mişcarea Secession. După întoarcerea în ţară, în 1911, debutează la Bucureşti trimiţând cinci lucrări la Salonul Oficial. Prima expoziţie personală o deschide în 1913, în pasajul Creţulescu. Tonitza şi doctorul Dona îi cumpără lucrări, iar Anastase Simu achiziţionează altele, care intră în colecţia Muzeului Simu, fondat în 1910. Tonitza semnala, într-o cronică a expoziţiei, spiritul münchenez care se întrevedea în siguranţa şi îndrăzneala stilului său, iar Nicolae Iorga admira originalitatea cu care Schweitzer trata tematica ţărănească, fără „poezia convenţională”, referindu-se la frecventele pastişări ale stilului grigorescian în imagini ale vieţii de la ţară pline de lirism. Schweitzer-Cumpăna a fost cu adevărat marcat de contactul cu lumea satului, petrecut în timpul unei perioade de lucru la Dragoslavele, experienţă care i-a marcat tematica întregii opere. În 1929, călătoreşte timp de mai multe luni în Macedonia, Grecia şi Turcia, spaţiul mediteranean provocându-i fascinaţia pentru lumină şi diversificându-i semnificativ tematica şi cromatica lucrărilor. Părăseşte ţara în 1931, cu intenţia de a face o călătorie scurtă, dar atmosfera Parisului îl fascinează, iar acceptarea lucrărilor sale la Expoziţia anuală a Asociaţiei pictorilor francezi îl încurajează să rămână o vreme mai îndelungată. Se întoarce după aproape doi ani şi reia teme care l-au consacrat la Bucureşti, într-un stil influenţat de experienţa pariziană. Perioada interbelică este una prolifică sub aspect expoziţional, SchweitzerCumpăna fiind întotdeauna în atenţia criticilor, a colecţionarilor şi a amatorilor, bucurându-se în egală măsură de consideraţia colegilor de breaslă. Notorietatea de care se bucura în societatea românească este subliniată de vizitele frecvente ale Reginei Maria în atelierul său, precum şi de numeroasele achiziţii ale Regelui Carol al II-lea. În 1951 a fost numit profesor la Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu” din Bucureşti, iar la împlinirea vârstei de 70 de ani i s-a conferit titlul de Maestru Emerit al Artei. Artistul a donat o parte reprezentativă a operei sale muzeelor din Bucureşti, Piteşti, Brăila, Galaţi şi Craiova. Lucrarea face parte din ciclul inspirat de viaţa ţăranilor argeşeni, observată în timpul şederii sale la Cumpăna. Tema fusese aprofundată în pânzele expuse în 1920, la Ateneul Român, în expoziţia care l-a consacrat pe scena artistică românească drept „o revelaţie”, precum îl socotea Nicolae Iorga.

Bibliografie

IONESCU, Radu, „Rudolf SchweitzerCumpăna”, Fundaţia Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Bucureşti, 2003 DREPTU, Ruxandra, „Atelierulmodelul-pictorul”, Muzeul Naţional de Artă al României, 2008 POENARU, Gheorghe, „Schweitzer Cumpăna”, Meridiane, Bucureşti, 1969 Expoziţia Schweitzer-Cumpăna: noiembrie-decembrie 1967, Bucureşti, Sala Dalles

Dimensiuni

width 26 cm, height 33 cm

Descriere

ulei pe carton, semnat dreapta jos, cu negru, Schweitzer - Cumpăna


Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.