91. Pe Bucegi

Subiectul acestui tablou, personaj în peisaj, se înscrie în mod evident în universul picturii impresioniste. În acest sens, deși ciobanul ocupă un loc bine semnalat în compoziție (prin verticalitatea siluetei, prin petele de brun ale hainei contrastând cu ambianța), primul protagonist al imaginii este desigur lumina solară estivală, captată în alburi colorate, în nuanțe de gris deschis, în rozuri pale, scăldând ansamblul în tonalități de surdină. În fundal, pierduți într-un abur de alburi se pot bănui, munții. Artistul nu ne furnizează anul execuției, dar lucrarea este databilă prin specificitatea ei în perioada albă și probabil realizată către 1896-1906. Prin subiect și prin tratare picturală, face parte din suita de variațiuni pe aceeași temă a ciobanului tânăr în peisaj pe care Grigorescu o introduce în pictura noastră (devine subiect național prin excelență), pe care o cultivă și o explorează în numeroase ipostaze, cu precădere în formate verticale de pânză (Ciobănaș pe Valea Prahovei, Coborând cu turma, v. G.Oprescu [-R.Niculescu], 1962,vol.II, p. 230-231 etc.). Ipostaza de față se individualizează prin dimensiunile generoase, prin orizontalitatea compoziției ce acordă un loc privilegiat peisajului de coline ritmat discret de elementele animaliere, ca și prin asimetria plasării axei personajului. Elementele constitutive ale compoziției, vocabularul tematic și plastic utilizat de artist sunt cele însușite în anii de formație de la Barbizon și Marlotte (1863-1869) și apoi în continuare din numeroasele sale întâlniri cu pictura impresionistă afirmată odată cu sfârșitul aceluiași deceniu (chiar dacă ante 1874 nu era încă denumită noua mișcare). Prezența preferențială a universului rural în opera lui Grigorescu este în mod evident o preluare ce i s-a potrivit, din școala realismului de la Barbizon, dar construcția modernă, rezumativă, gestuală a formelor, prin câteva vârfuri de pensulă și cultul luminii de plein air reprezintă opțiunea sa pentru viziunea novatoare a impresioniștilor, colegii săi de generație și de formare de la Ecole des Beaux-Arts. Am putea afirma că pictura de alburi este, către 1890-1900, replica personală a lui Grigorescu la problema luminii de plein air, adusă în față de impresionism. Se poate presupune că modelul care i-a pozat lui Grigorescu pentru acest tablou este Maria Danciu în travesti. Ea a fost modelul preferat al artistului începând din anii 1880, cea care l-a însoțit în această parte a vieții. Silueta gracilă, trasăturile delicate ale chipului (chiar dacă doar sugerate) pe care le întânim în multe figuri de ciobani tineri pictați de Grigorescu, ne determină să presupunem acest lucru, bazându-ne și pe relatarea doctorului Istrati, prieten apropiat al artistului. Intitulată „Pe Bucegi”, lucrarea făcea parte la 1910 din colecția reginei Elisabeta a României, după cum aflăm din prețiosul catalog inclus monografiei publicate de A. Vlahuță. Aprecierea operei grigoresciene de catre regina Elisabeta a fost semnalată de către Gabriel Badea-Păun în cartea sa dedicată reginei poete Carmen Sylva, dar un studiu privind colecția de Grigorești a familiei regale (colecție începută în jur de 1870), nu a fost încă alcătuit. În eseul monografic publicat în 1930, criticul N. Petrașcu comentează lucrarea de față al cărui titlu îl preia după Vlahuță, dar nu menționează în lista lucrărilor, posesorul. Reprodusă în volumul II al monografiei de G. Oprescu [-R. Niculescu], 1962, pictura purtând de astă dată titlul „Ciobănaș în munții Bucegi” era catalogată ca aparținând Muzeului de artă al RPR (fără precizarea numărului de inventar). După toate probabilitățile ea nu a figurat în cadrul acestui patrimoniu, respectiva informație privind deținătorul prezentei picturi, va fi fost, credem, o formulă adoptată la acel moment, fie pentru a se evita referirea la colecția regală, fie necunoscându-se localizarea picturii după abdicarea regelui Mihai la 30 decembrie 1947. Se poate remarca aceeași situație și în cazul altor lucrări de Grigorescu reproduse în monografia Vlahuță ca aparținând colecției regale, catalogate în volumul din 1962 ca existând în Muzeul de artă al RPR. (I.B.)

Bibliografie

Gabriel Badea-Păun, „Carmen Sylva, uimitoarea regină Elisabeta a României”, Ed. Humanitas, București, 2008. G. Oprescu [-R.Niculescu], „N.Grigorescu”, vol.II, ed.Meridiane, București, 1962, il.232 , cat. 232/p.283. N. Petrașcu, „N.Grigorescu”, Tipografia „Bucovina” I.E.Torouțiu, București, 1930, p. 39-40, 199, cat.77. A. Vlahuță, „Pictorul N.I.Grigorescu.Viața și opera lui”, ediția Casei Școalelor, Socec, București, 1910, il. p.137, cat.137.

Dimensiuni

width 116 cm, height 70 cm

Descriere

ulei pe pânză, semnat dreapta jos, cu roșu, ”Grigorescu”

Informații documentare

Opera a participat la „Expoziția Generală Română”, din anul 1906, în cadrul căreia creația sa este prezentată retrospectiv, într-o selecție organizată sub directa sa supraveghere. Foarte probabil, opera a fost achiziționată de M. S. Regina Elisabeta în cadrul expoziției. Opera este reprodusă în monografia „Viaţa şi opera pictorului N. I. Grigorescu”, Alexandru Vlahuţă, SOCEC, Bucureşti, 1910, la p. 137, sub titlul „Pe Bucegi”. Opera este reprodusă în monografia „Nicolae Grigorescu”, George Oprescu, Ed. Meridiane, București, vol. 2, 1962, la cat. 232, sub titlul „Ciobănaș în munții Bucegi”. Opera este reprodusă în „România pitorească”, Alexandru Vlahuță, la p. 141, sub titlul „Pe Bucegi”. Opera este menționată, descrisă și reprodusă în „N. Grigorescu”, Nicolae Petrașcu, Tipografia „Bucovina”, București, 1930, la p. 39; 199, la cat. 77, sub titlul „Pe Bucegi”.

Provenienţă

colecția M. S. Regina Elisabeta (1843 - 1916)

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.