Bibliografie

Anghel Costina; Vida Mariana, "Repertoriul picturii românești modern" ("Repertory of modern Romanian painting"), Publishing House of the National Museum of Art of Romania, Bucharest, 2015. Vlahuță Alexandru, "Pictorul Nicolae Grigorescu. Vieața și opera lui" ("The painter Nicolae Grigorescu. His life and work"), Casa Școalelor Publishing House, Bucharest, 1910.

ulei pe lemn, 26.5 x 18.5 cm, semnat dreapta jos, cu brun, "Grigorescu"

Informații documentare

- lucrarea provine din colecția acad. dr. Zeno Popovici, colectie importanta, din Sibiu, care a cuprins lucrari realizate de Gheorghe Petrascu, Lucian Grigorescu, Theodor Pallady si un autoportret de Nicolae Grigorescu -in 1861 Grigorescu primeste o bursa de studii la Paris, la initiativa ministrului de externe Mihail Koglaniceanu - aici va descoperi pictura vechilor maestri in Luvru si alte muzee prestigioase. - lucrarea de fata este cel mai probabil realizata ulterior acestei perioade, reintors in tara, cand va continua stilul picturii de salon -se remarca figura ganditoare, gratia personajului, perfectiunea si lumina chipului. ce se desprinde de fundalul brun, amintind de clar-obscurul misterios al lui Rembrandt.

Provenienţă

colecția acad. dr. Zeno Popovici.

Ajuns la Paris în toamna anului 1861 cu o bursă oferită la inițiativa ministrului de externe Mihail Kogălniceanu, tânărul Grigorescu va avea șansa de a-i studia pe marii maeștri ai picturii (Prud'hon, Géricault, Rubens, Rembrandt, Giorgione, Berchem, Salvator Rosa) chiar în interioarele Luvrului. Un an mai târziu, în 1862, era admis la École de Beaux-Arts, la clasa maestrului Sébastien-Melchior Cornu (1804 - 1870), frecventând în paralel și atelierul lui Charles Gleyre (1806 – 1874). Printre primele copii realizate de Grigorescu la Luvru se vor număra: „Justiția și pedeapsa divină urmărind crima”, după Prud'hon, unul din favoriții artistului, urmate de „Fuga din Egipt” a lui Rubens, „Portretul unui bărbat cu baston”, de Rembrandt, „Peisaj stâncos cu vânători și războinici”, al lui Salvator Rosa sau „Peisaj cu capre”, după Nicolaes Berchem, lucrări ce aveau să intre ulterior în colecțiile muzeelor naționale. În timpul studiilor la Paris, ceea ce îi va mai atrage atenția lui Grigorescu va fi și pictura de saloane, pe care o va descoperi în interioarele Bibliotecii Naționale, unde va realiza studii după gravurile portretelor de domnitori. Studiul vechilor maeștri va continua și în timpul călătoriei în Italia, motiv pentru care noile sale portrete vor cunoaște o mare intensitate expresivă. Din caracteristicile romantice surprinse în preajma vechilor maeștri, artistul Grigorescu va păstra o perioadă clar-obscurul misterios rembrandtian, pe care îl va așterne adesea în spatele numeroaselor chipuri de copile, țărăncuțe, ovrei sau nobile. Deprins cu rețetele marilor maeștri la revenirea în țară artistul va realiza o serie de portrete, tratate în maniera picturii de saloane, pe care o va aborda cu mare măiestrie. Remarcăm din această serie numeroase portrete de nobile, printre care amintim: „Portretul doamnei Alexianu”, „Portretul Luizei”, „Portretul Zettinei Urechia”, „Portretul Mariei Nacu”, „Portretul Constanței de Dunca”, „Portretul sopranei Carlotta Leria” sau „Portret de nobilă”. (G.M.)

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.