46. Călătorie [1987]
Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici: Contact.
46. Călătorie [1987]
1932, Dobriceni, Olt - 2008, Bucureşti
Estimare:
EUR 6.000 - 9.000
Adjudecat
EUR 50.000
Bibliografie
DEAC, Mircea, ”Sabin Bălașa”, Editura Meridiane, București, 1984. BĂLAȘA, Tudor, ”Sabin Bălașa”, Editura Monitorul Oficial, București, 2013.
acrilic pe pânză, 59.5 x 80 cm, semnat și datat dreapta jos, cu roșu, ”Sabin Bălașa, (19)87”
Note
pe verso, dedicația artistului: ”Per Bino, Con amicitia permanenta, di tuta mia anima, per sui caratero umane”, Sabin.
Crescut în lumea basmelor oltenești și a ființelor telurice sau celeste, Sabin Bălașa dezvoltă încă din copilărie o legătură profundă cu natura și cosmosul. Contactul cu valorile fundamentale ale culturii, religiei și artei clasice e mijlocit de vasta bibliotecă întemeiată de tatăl său în casa din județul Olt. Artist multivalent, cu o vădită deschidere umanistă, Bălașa se va afirma, treptat, în postura de pictor, cineast și scriitor. Își construiește propriul său univers magic și transcendental, cu elemente spirituale adânc împământenite în străfundul ființei sale. Plecând de la crezul conform căruia tema artei este viața însăși, va face uz de toate cunoștințele pe care le-a acumulat în anii copilăriei și ai tinereții. Își asumă misiunea social-artistică destinată în mod obișnuit creatorilor și prefigurează exaltarea artistului în fața cosmosului infinit. Majoritatea operelor sale sunt plasate într-un spațiu fantastic, alegere determinată îndeosebi de utilizarea albastrului, culoare dominantă în creațiile sale. Albastrul lui Bălașa conferă artei sale sentimentul eternității. Cromatica sa devine o matrice spirituală a poporului român, avându-și rădăcinile în lirismul lui Eminescu și în mitul Mioriței. Artistul încifrează metafore vizuale printr-o serie de simboluri arhetipale pe care le traduce în alegorii contemporane. Viețuitoarele imaginate de Bălașa reprezintă o imixtiune între figura fabuloasă a inorogului și imaginea mitică a centaurului. Ele evoluează până la statutul de simboluri ale eroismului și virtuților în raport cu alte personaje și întregul ansamblu al operei. La Bălașa, animalul potențează sensul fabulos al metaforelor pictate. Tema esențială a romantismului cosmic imaginat de artist va rămâne, însă, figura umană. Pictorul surprinde omul în perioada tinereții și conferă personajului feminin statutul de laitmotiv al operei sale. Redate nud, cu fizionomii mai mult sau mai puțin articulate, modelele lui Bălașa capătă, pe rând, statutul de muze ale ploii, mame ale pământului, zeițe sau cariatide ale civilizației. Omul va fi consacrat, așadar, visurilor și dorințelor artistului. Arta fantastică a lui Bălașa, indiscutabil orientată către univers, se supune adesea unui topos necunoscut și unui interval de timp incert. Valoarea afectivă a lucrărilor sale e intensificată de coagularea vizuală a mitului, a istoriei și a întinderii nemărginite a imaginației sale.
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.
SESIUNE
Întreabă-mă despre acest lot
