196. În sat pe vale [cca. 1925]

Debutul artistic al lui Francisc Șirato este profund legat de arta grafică. În primele decenii ale secolului trecut, colaborează cu gazetele vremii și realizează desene satirice. Îi va cunoaște, astfel, pe Iosif Iser și Ary Murnu, pe ale căror concepții despre artă și viață le împărtășește și el. Anul 1907 marchează debutul său în cadrul Salonului Oficial. Începuturile sale sunt legate tangețial de impresionism, însă artistul consideră că această mișcare îl limitează prea mult la funcția pasiv-decorativă a pânzei. Sursele inspirației sale pot fi ușor identificate în arta populară românească și în viziunea plastică a lui Cézanne. De la cel din urmă, artistul preia preocuparea pentru echilibru și organizare compozițională, în timp ce arta populară românească îi va servi drept reper pentru știința fascinantă a culorii. Anul 1918 îl va găsi pe Șirato în redacția revistei ”Sburătorul”, acolo unde publică articole dedicate criticii și cronicii plastice. În opera de față, artistul așterne cu meticulozitate succesiunea de planuri, surprinzând atât forța plastică a naturii, cât și liniștea vieții rurale. Natura apare, în creația sa, drept sursă primordială de inspirație. Lumea satului este trădată de acoperișurile colorate și înșiruirea de ziduri. Concepția este, pentru Șirato, mult mai presus de tehnică. Astfel, el va utiliza linia ca mijloc de exprimare a volumelor prin jocuri de lumină. Construiește cu precădere din lumină și culoare și supune ductul liniei unui plan secund, obținut prin contraste. Folosește alternanțe cromatice vibrante, cărora le desemnează oscilații de lumini și umbre. Șirato optează pentru o cromatică aprinsă, prin care sugerează orele amiezii, către asfințit. Înlănțuirea fluidă a planurilor în care vegetația ocupă prim-planul și dictează ordonarea vieții rurale devine o notă aparte a operelor sale. În peisaje, artistul depășește cadrul ilustrativ, de factură populară, reușind să surprindă - mai ales la nivel de esență - mitul popular și viața satului. Va rămâne, așadar, un ilustrator al propriilor sale cercetări teoretice. Căutările și cugetările din critica și cronica sa se transpun, succesiv, în opere de artă.

Bibliografie

DRĂGUȚ, Vasile, ”Fr. Șirato”, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1956. ISPIR, Mihai, ”Șirato”, Editura Meridiane, București, 1979.

Dimensiuni

width 41 cm, height 32.5 cm

Descriere

ulei pe carton, semnat stânga jos, cu brun, "Șirato"

Datare

cca. 1925

Provenienţă

veche colecție privată românească, Cehia.

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.