169. Natură statică de atelier [1945]
Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici: Contact.
169. Natură statică de atelier [1945]
1903, Ciucurova, Tulcea - 1977, Bucureşti
Estimare:
EUR 15.000 - 25.000
Adjudecat
EUR 20.000
Bibliografie
JIANU, Ionel, ”A. Ciucurencu”, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1958. OPRESCU, George, ”Alexandru Ciucurencu”, Editura Meridiane, București, 1962.
ulei pe carton, 62 x 52 cm, semnat și datat stânga sus, cu alb, în monogramă, ”AC, (1)945”
Opera de maturitate a lui Alexandru Ciucurencu, vestită pentru cromatica vie, exuberantă, va debuta într-un contrast puternic față de lucrările primei sale etape de creație, profund influențată de nuanțele brune promovate de profesorul său, G.D. Mirea. În verile petrecute la Baia Mare, Ciucurencu se declară surprins de paleta expresivă a pictorilor maramureșeni și uimit de juxtapunerile cromatice pe care le propun aceștia. În 1930, artistul lasă în urmă plaiurile natale și se îndreaptă către Paris. Fervoarea uneia dintre cele mai reputate capitale artistice europene ale secolului trecut îi lărgesc categoric orizontul imaginar și îi oferă noi posibilități de expresivitate plastică. În capitala Franței, Ciucurencu îi descoperă pe Hieronymus Bosch, Boticelli, Matisse, Picasso, Braque sau Cézanne. Contactul cu Parisul mijlocește, pe lângă întâlnirea pictorului român cu arta universală, dobândirea unui rafinament pictural mult mai însemnat. Lucrările lui pornesc întotdeauna de la realitate, indiferent de maniera în care ajung să fie executate. Preia, în cantități mult diminuate, din cubismul lui Cézanne, iar de la Matisse își va asuma valorificarea liniei și a culorii în opera sa. Ca succesor al post-impresionismului, dobândește câteva dintre caracteristicile acestui curent: autonomia culorii și folosirea nuanțelor puternice, vii, însă nu se sfiește să introducă și negrul în operele sale. Abilitățile desenatorului ni se relevă mai ales în contururile prin care artistul își definește subiectele reprezentate. Ciucurencu stăpânește cu desăvârșire știința potrivirii liniilor și a armonizării culorilor. Prezentat adesea drept un „colorist”, artistul se consideră el însuși un continuator al unor pictori care au avut, de asemenea, o preocupare deosebită pentru culoare: Luchian, Ressu, Lhote și Pallady. Știe să opereze cu setul de valori pe care îl dobândește sub îndrumarea lui André Lhote: repartizează lumina gradual, urmând logica realității și distribuie cu măiestrie efectele cromatice. Ciucurencu va excela mai cu seamă în realizarea naturilor statice. În acest gen pictural, artistul va rămâne cunoscut datorită predilecției pentru tonurile calde și intense, a științei de organizare melodioasă a compoziției și a posibilității de redare în ritmuri lirice a alăturărilor cromatice.
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.
SESIUNE
Întreabă-mă despre acest lot
