57. Peisaj din Brănești [1940]

Ion Țuculescu își va croi drumul printre notele distincte ale simbolismului, ale post-impresionismului ori ale expresionismului, și până la etapele folclorice ori totemice cărora și-a încredințat creația. Cercetarea și nevoia constantă de-a experimenta vor constitui cheia îmbinării tuturor îndeletnicirilor sale. Încă de la debutul său expozițional va fi întâmpinat călduros de unul dintre cei mai reprezentativi critici ai vremii, George Oprescu. De la lucrările cu fructe și legume realizate în anii ’20 și până la fascinantele elegii florale realizate în jurul anilor ’40, în care tumultul interior iese la suprafață printr-un colorit specific, este remarcabilă evoluția tehnică și stilistică a artistului. Ion Țuculescu se va evidenția, așadar, în postura de interpret al naturii încă din perioada debutului. Acest fapt îi va permite familiarizarea cu bazele picturii și cu asimilarea și perfecționarea tehnicii. Dezvăluind atenția deosebită a savantului, artistul nu va mai fi preocupat de redarea fidelă a realității, ci va miza mai degrabă pe emoția imprimată subiectului. Spațiul său plastic, infinit și cu materializări neobișnuite, este brăzdat de o luminozitate artificială și de o cromatică brutală devenită laitmotiv. Acordurile sale ornamentale sunt încastrate în accente de negru, nuanță pe care o asimilează din lucrările lui Petrașcu. Păstrează frânturi recognoscibile ale spațiului real din care se inspiră, însă le modifică în conformitate cu stimulii proprii. De la câmpurile de rapiță ori panoramările satelor românești și până la canalele venețiene, podurile din piatră și clădirile colorate ale Italiei, Ion Țuculescu ne poartă, cu ajutorul operelor sale, printr-o binevenită călătorie în jurul lumii. Fie că lucrează în ulei, sau fie că transpune peisajul citadin în acuarelă, artistul are în vedere transformarea planșei într-un jurnal vizual al propriei sale vieți. Din perioada anilor ’40 datează mai multe peisaje, pe care artistul le-a inclus în expoziții precum ”Tinerimea Artistică”, ”Salonul Oficial” ori ”Luna Bucureștilor”. Peisajul va deveni, fără îndoială, unul dintre motivele sale preferate. De la peisajele din Grecia sau Mangalia, până la vederile din Balcic și drumurile de țară, Țuculescu surprinde de fiecare dată prin puterea sa de a transforma rodul peregrinărilor sale în subiecte picturale.

Bibliografie

DAVIDESCU, Cătălin, ”Țuculescu”, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1988. Catalogul expoziției ”Centenar Țuculescu”, Centrul Cultural ArtSociety, București, 2010.

Dimensiuni

width 58 cm, height 49 cm

Descriere

ulei pe pânză, semnat și datat dreapta jos, cu negru, ”I. Țuculescu, (19)40”

Datare

1940

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.