149. Sat ardelenesc [anii '30]
Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici: Contact.
149. Sat ardelenesc [anii '30]
1888, Colibaşi, Mehedinţi - 1972, Bucureşti
Neadjudecat
Preț de vânzare
EUR 2.412
Bibliografie
Catalogul Expoziției Retrospective ”Ghiață D. Artist al poporului”, București, 1967. PREUTU, Marina, ”Ghiață D.”, Editura Meridiane, București, 1977.
ulei pe hârtie, 34 x 26 cm, semnat dreapta jos, cu brun, ”Ghiaţă D.”
Informații documentare
Opera este reprodusă în albumul ”Retrospectiva Dimitrie și Aurelia Ghiață. Volumul 2. Cărți”, Brândușa Răileanu, Editura Contemporary Literature Press, București, 2016, pag. 152.
Inițial, Ghiață se va înscrie ca voluntar în compania a V-a militară și va activa în cadrul farmaciei spitalului militar pentru îndeplinirea stagiului obligatoriu. Ulterior, va ocupa postul de preparator de medii la Institutul de seruri și vaccinuri condus de prof. Ioan Cantacuzino, locuind într-o încăpere a Institutului. Desfășoară o activitate artistică intensă în timpul său liber, ba chiar reușește să audieze și cursurile de istoria artei susținute de profesorul Al. Tzigara-Samurcaș. Doctorul Ioan Cantacuzino va surprinde, întâmplător, camera plină de picturi și desene a lui Ghiață și va deveni interesat de evoluția sa artistică. Debutul său expozițional are loc în anul 1912, la Ateneu, iar ulterior D. Ghiață începe să frecventeze atelierul lui Arthur Verona. La sugestia acestuia, Ministerul Instrucțiunii Publice îi va oferi pictorului-discipol o bursă de studii în străinătate. Dumitru Ghiață va ajunge la Paris, acolo unde va descoperi, colindând muzeele, opera lui Cézanne. Contrarierea inițială pe care o resimte artistul român privind compozițiile intransigente și cromatica violentă a pictorului francez se va transforma, ușor, în admirație. Ghiață își va însuși, de asemenea, geometrizarea formelor și adoptarea unei palete cromatice mai îndrăznețe. Revine în țară în anul 1915 și participă la Expoziția Artiștilor în Viață, prilej sub care va lega o strânsă prietenie cu Jean Al. Steriadi. Spirit meditativ, deloc orientat spre emfază, Ghiață va extrage, cu o luciditate pragmatică, motive picturale semnificative din cele mai comune împrejurări. În naturile sale statice, artistul are drept scop final armonizarea ansamblului compozițional. Pictează după model și mizează pe articularea cât mai naturală a formelor reprezentate. Dedică o întreagă serie satelor ardelenești și caselor tradiționale din zonă. Se concentrează atât asupra redării elementelor naturii – remarcăm munții care se arată semeț din spatele bisericii; dar și obloanele care decorează casa albastră ori acoperișurile cărămizii; cât și asupra personajelor – inserează aici un cuplu surprins din spate, care se îndreaptă agale pe ulița îngustă.
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.
SESIUNE
Întreabă-mă despre acest lot
