31. Evreu din Bacău [1874]

Nicolae Grigorescu

1838, Pitaru, Dâmboviţa - 1907, Câmpina

Estimare

EUR 15.000 - 25.000

Adjudecat

EUR 24.000

Aveți o piesă asemanătoare de vânzare? Contactați-ne.

Cum licitez online?

Sesiune

Mar, 20 iunie 2017 19:30

Surprinderea omului a reprezentat pentru Nicolae Grigorescu un exercițiu plastic însemnat, fiind adesea pus pe primul plan în detrimentul peisajului. Concepția umanistă probabil însușită încă din perioada de ucenicie și cea marcată de pictura bisericească avea să evolueze în timp către un proces analitic de observație a tipului uman. Pe lângă autoportrete, portretele amicilor, studiile de țărani sau țărăncuțe, Grigorescu se va dedica în diverse momente ale carierei studiului tipului autentic al evreului. Atras de pitorescul universului evreiesc, dar și de specificitatea traiului și a înfățișării, Grigorescu va executa primele studii și schițe în timpul călătoriilor prin Galiția (Ucraina de astăzi). Atunci când se întorcea din Paris în România, în anii 1864, 1867 și 1869, Grigorescu va alege trasee prin nordul României, poposind în Lvov (Lemberg atunci) de câteva ori. Primele tipuri de evrei le surprinde pe străduțele orașului galițian, pentru ca, ulterior, structura imaginară să fie completată cu imaginea comunităților evreiești din Moldova. Cea mai importantă campanie documentară avea să se înregistreze în a doua parte a anului 1874, atunci când, Grigorescu avea să își petreacă mare parte din vara și toamna anului în micuțul oraș moldovenesc. Astăzi, principala capodoperă pe care o datorăm itinerariului de la Bacău este „Bâlciul de la Bacău”, compoziție generoasă, realizată de Grigorescu în urma a luni și luni de observații și schițe (vezi caietul cu schițe de la Bacău din col. Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Române). Însă ciclul cel mai important care ieșea din penelul lui Grigorescu era dedicat acestor personaje atât de interesante - evreii negustori. Atracția pentru acest tip uman era punctată de Vlahuță în monografia din 1910: „studii de evrei: telali, cârciumari, zarafi, belferi — fiecare, în mișcarea și cu expresia lui particulară înfățișându-ți portretul general al rasei, care te privește, din umbra vremilor biblice, prin ochii aceia întredeschiși, atenți, sclipitori, ochi ce nu dorm — îndărătul cărora simți sufletul îngrijat, încordat, al neamului îmbătrânit, pururea în luptă cu tinerețea celorlalte neamuri”. Grigorescu avea să studieze acest farmec al societății autentice moldovenești începând cu iulie 1874, moment în care sigur se afla la Bacău (scrisoare către doctorul Grecescu din 26 iulie), pentru a lucra, cu intermitențe, până în iarna aceluiași an în micul târg. Schițele în creion cu evrei aveau să fie completate de câteva opere în ulei, așa cum este și panelul de față, compoziția de vârf a ciclului fiind „Evreu cu caftan”. (I.P.)

Bibliografie

NICULESCU, Remus "Exp. Nicolae Grigorescu, catalog de", Muzeul de artă Republicii Populare Române, Bucureşti, 1957
OPRESCU,G. "Grigorescu desinator", Academia Română. Publicaţiile Fondului Elena Simu, Bucureşti, Monitorul oficial, 1941
OPRESCU, G. "Nicolae Grigorescu. Maturitatea şi ultimii ani", Bucureşti, Ed.Meridiane, 1970
OPRESCU, G., "N.Grigorescu", vol I, Ed. Meridiane, București, 1961
VLAHUŢĂ, Alexandru," Pictorul Nicolae Grigorescu", Ed. Tineretului, 1968

Dimensiuni

width 18 cm, height 32.5 cm

Descriere

ulei pe lemn, semnat stânga jos, cu brun, "Grigorescu"

Informații documentare

Opera a participat la expoziția retrospectivă Nicolae Grigorescu, Muzeul de Artă al R.P.R., București, 1957 la cat. 127, sub titlul "Evreu din Bacău". Opera este pictată pe un panou de lemn achiziționat de Grigorescu în urma sejurului la Napoli din cursul anului 1874, purtând pe verso marca producătorului "Giosi Napoli".

Datare

1874

Provenienţă

colecția istorică av. Constantin Ionașcu; colecția istorică Angelica Ionașcu. Constantin Ionașcu a fost unul dintre marii colecționari ai mijlocului de secol XX, colecția sa regăsindu-se menționată în cele mai importante monografii sau cataloage dedicate vârfurilor picturii românești. În 1957 colecția cuprindea sigur 7 opere de Nicolae Grigorescu, fiind toate prezente în expoziția retrospectivă din acel an. Ionașcu s-a simțit cel mai mult atras de vârfurile picturii românești, transformându-și colecția într-una elitistă, în care regăsim relativ puține nume, dar dintre cele mai importante: Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Ștefan Luchian, Nicolae Tonitza, Ștefan Popescu, Theodor Pallady sau Ion Theodorescu-Sion. Nișa spre care s-a îndreptat Ionașcu în colecționat pare să fi fost influențată și de consilierul său artistic din preajma lui 1960, nimeni altul decât pictorul Ion Țuculescu, mare admirator al maeștrilor picturii românești.

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.