10. Curte la Mangalia (cofetăria lui Delureanu) [1927-1930]

Fosta cetate antică a reprezentat un important izvor de inspirație pentru numeroși artiști în perioada interbelică datorită subiectelor și peisajelor captivante cu care își fermeca publicul. Exemplificând țărmul Mării Negre, barcazurile surprinse în larg, farurile maritime, hanurile, cafenelele, brutăriile, casele, curțile, stradelele, fântânile, așezămintele islamice, cimitirele dar și bazilicile ortodoxe, toate reprezintă imagini ale peisajului dobrogean de care creatorii săi s-au lăsat impresionați. Cele mai întâlnite motive surprinse erau scenele periferice, peisajele marine, Farul de orientare al Vapoarelor de la dig, Geamia Esmahan Sultan, Biserica Greacă, interioare ale curților sau simple colțuri de stradă. Printre artiștii care au ajuns aici și au oglindit peisajul dobrogean se numără: Dumitru Ghiață, Alexandru Satmary, Jean Alexandru Steriadi, Ion Țuculescu, Gheorghe Petrașcu, Francisc Șirato, Ștefan Dimitrescu sau Nicolae Tonitza - ultimii trei făcând parte din trio-ul de pictori din Grupul celor 4, artiști ce au oglindit în operele lor numeroase peisaje mangaliene. Tonitza descoperea Mangalia în vara anului 1925 și continuă să revină aici pană în 1930, timp în care realizează scene din natură, tema naturii însemnând pentru artist o retragere spre o altă latură a realității, mărturisind că "Suprema voluptate nu stă în diversitatea și adâncimea jocurilor sufletești pe care mi le provoacă natura, cât în aspectele pe care sufletul meu le dorește și le impune naturii". Prin trecerea anilor, tendințele creatoare ale lui Tonitza s-au îndreptat ușor și spre o tematică mai senină, cum sunt peisajele surprinse în plein-air, unde coloritul începe să dobândească un loc al său, într-un tumult de ocru, galben, terra di Siena arsă, vibrații de auriu sau cobalt. Motivele creațiilor sale rămân destul de umile, alegându-și de cele mai multe ori colțuri de mahala, interioare tărănești, case, hanuri, brutării sau curți. Fire prietenoasă, este găzduit în casa bătrânului Tefik, gazda sa din vara anului 1930, pe care îl ilustrează într-un portret în ulei dar și casa acestuia care se regăsește imortalizată în acuarelă în multe din operele sale. Din casa acestuia îi împărtășește camaradului său, Constantin Vlădescu impresiile sale despre Mangalia și îl invită să picteze alături de el. Meleagurile dobrogene l-au inspirat la crearea peisajelor periferice, redându-le ambianța și surprinzându-le esența chiar și reprezentărilor interioare ale curților de care se pare că era fascinat. Într-unul din aceste peisaje, intitulat Curte de Mahala aduce în prim plan ocrul dominant al solului dobrogean, arămiul încaperilor din lemn și azurul pal al unui cer lipsit de nori. În pictura sa, forma și spațiul sunt integrate în culoare iar liniei i se consacră valențe armonioase de lumină. Perspectiva de asemenea este surprinsă din unghiuri diferite unde elementele compoziționale pot fi observate din față, ca prin ochii artistului. Multe din aceste peisaje de inspirație mangaliană le va prezenta cu diferite ocazii, atât în cadrul Manifestaţiei renumitului Grup al celor patru, în anul 1929 cât şi în expoziţii personale de atelier, precum cea din anul 1930.

Bibliografie

BREZIANU, Barbu, ""N. N. Tonitza"", Ed. Meridiane, Bucureşti, 1986
COMARNESCU, Petru, ""N. N. Tonitza"", Ed. Tineretului, Bucureşti, 1962
""Nicolae Tonitza"", catalog de expoziţie, text de Georgeta Peleanu, Bucureşti, 1964
PĂULEANU, Doina, "Pictori români la Balcic", Monitorul Ofcial, Bucureşti, 2008
ŞORBAN, Raul, ""Tonitza"", Ed. Meridiane, Bucureşti, 1973

Dimensiuni

width 49.5 cm, height 61.5 cm

Descriere

ulei pe carton, semnat dreapta jos, cu brun, "Tonitza"

Datare

1927-1930

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.