121. La fereastră [1942]

Având în vedere contextul social al primilor ani ai deceniului 5 al secolului trecut, creația lui Ciucurencu a acelor ani se conturează în jurul a unei teme centrale (unice chiar) și anume interiorul. Putem include aici și natura statică, nu numai din cauza evidenței subiectului, dar și a manierei ce se întrepătrunde unilateral cu cea care a definit compozițiile cu interioare. În cazul acestor două principale direcții identificăm astfel o unitate stilistică, caracterizată printr-o reevaluare lucidă a componentelor picturale. Formei și culorii le sunt astfel atribuite noi calități valorice, cu ținta de a accentua regimul sub care cele două structuri alcătuiesc și modelează compoziția. Depășind perioada anilor ’30, când Ciucurencu resimțea (fără nici un cusur de altfel) influența artei lui André Lhote și a decorativismului lui Dufy, artistul nostru elaborează o manieră aprofundată, accentuând calitățile primare ale “uneltelor” de lucru. Combinațiile de pe paleta de lucru s-au manifestat în special în pastă (fie somptuoasă, fie fluidă și diafană), dar și în reconfigurarea suprafețelor de culoare. Forma intră decisiv în aria compozițională coordonată de planul cromatic, figurativul fiind coordonat mai ales de tușă (de contur), volumele fiind decisive pentru imaginarul atins. Toate aceste modelări ce intervin se fac simțite tocmai în cazul acestor compoziții de interior, fie ele cu personaje, fie în clasicele naturi statice. În “La fereastră ” regăsim aceste precepte materializate într-o operă ce se integrează fără ezitări în fondul profund al interioarelor cu personaje. Reproducerea modelului (feminin) nu reprezintă țelul acestei opere, ci oferă sursa necesară unor interogații plastice și picturale, rezolvate de Ciucurencu în regim tipic – tușa neagră abruptă, frântă chiar și segmentată, coroborată cu suprafețele generoase de culoare, potențate prin alternarea tonurilor, tăriilor și densităților. Desenul este sintetizat, dar reconfirmat tocmai prin această tușă, iar suprafețele se ordonează și ele după contururile trasate logic după fizionomia personajului. Tratată în maniera modernistă conștiincios asumată de Ciucurencu, opera se alătură principalelor compoziții ale anilor ’40 în care această “obsesie” tematică este analizată din diverse puncte de vedere, ce însă răspund de fiecare dată unor precepte compoziționale precise.

Bibliografie

JIANU, Ionel, ”A. Ciucurencu”, Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, Bucureşti, 1958 IONESCU, Radu, ”Ciucurencu”, Ed. Semne, București, 1994

Dimensiuni

width 50 cm, height 61 cm

Descriere

ulei pe carton, semnat, dedicat şi datat lateral stânga, în peniţă, "Al. Ciucurencu, Lui Anestin, 1942"

Datare

1942

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.