87. Ciobănaș cu turma de oi [1895-1900]

Rapsod al pământului românesc, așa cum îl numea Vlahuță, Grigorescu este creatorul unei opere cu caracter popular, observator apropiat al semenilor săi și prezent în mijlocul acestora, martor al bucuriilor și al libertățiilor, pe care el însuși le-a împărtășit. În mijlocul naturii pictorul va fi atras de aspectele luminoase ale vieții de la țară și ale țăranului- subiectul operei sale, aflat într-o frățietate strânsă cu tot ce îl înconjura, pământ și cer. Ca urmare a contactului său nemijlocit cu natura, Grigorescu adoptă o paletă luminoasă, caldă, unde sentimentul este cel care pictează, și nu pensula, alegându-și subiecte care plăceau sufletului său, cărora le caută caracterul și înțelesul lor lăuntric. Pensulația sa de asemenea se învigorează în acest mediu, prinzând o vioiciune nemărginită, artistul surprinzând atmosfera locului în zbor, cu o tehnică de neegalat. Prin arta sa, Grigorescu face astfel trecerea de la narativ la, cu o măiestrie sigură și viguroasă, ca și desenul său, cu ajutorul căruia surprinde cele mai firești și nobile trăsături ale personajelor sale, printre care cei mai îndrăgiți se vor afla ciobănașii. Ciobănașul va ocupa astfel un loc foarte important în creația sa, înfățișat de pictor într-o lumină de bunătate, în duioșie și într-o înaltă liniște, întotdeauna. Cu noblețe în vorbă și în privire, ca și în port, ciobănașul plaiurilor se arătă sprinten, ager dar mlădios în mișcări. Depărtarea sa de lume și de casă îi așterne în ochi o dulce melancolie iar în suflet îi pune cântec și iubire. Ca un monarh al munților, ciobănașul stăpânește și veghează locul său, scăldat în luminile înălțimilor zărite în depărtare. Întins în pajiștea moale ori semeț, în picioare, ciobănașul fie urcă, fie coboară, păstrându-și aceeași expresie blândă de blândețe și de dor. Acest paj al munților îl surprindem în pace, „cu opinca strânsă de picior, în ițari de abà, cu un mintean peste cămașa scurtă-n poale, desfăcută la piept, cu gluga după gât și mijlocul încins cu un chimir de piele în care ciobănașul ține cuțitul, fluierul și scăpărătorile”. Ani de-a rândul Grigorescu îl va urmări îndeaproape, umblând vara prin munți după el, observându-i mișcările și obiceiurile și studiindu-l cu dragoste. Pe Ciungi, în munții Agapiei pictorul îl descoperă în apropierea unei stâne. Uneori artistul doar îl sugerează în peisajele sale, alteori, vasta priveliște a naturii nu este decât lumina, decor în care Grigorescu ni-l înfățișează pe acest monarh. De cele mai multe ori însă, pictorul descoperă o potrivire perfectă între ciobănaș și peisaj, în aerul dimineții răcoros al înălțimilor, când lumina crește, unde ciobănașul rămâne veșnic, în acest loc desăvârșit, unde munții și soarele se înalță doar pentru el. Reîntors pe plaiurile românești, Grigorescu pregătea publicului său trei expoziții succesive, în anii 1900, 1901 și 1902, susținute la Ateneu, unde își expunea ca și mai înainte, încântătoarele sale motive pitorești. În urma expoziției din 1900, unde participa cu un număr de 180 de opere, Biroul Ateneului va propune guvernului să cumpere toate tablourile expuse și să se realizeze în onoarea maestrului, Galeria Grigorescu. Atenția criticilor de artă de asemenea va fi captivată de creația grigoresciană, William Ritter fiind unul din cei care va face cunoscută opera sa și dincolo de hotarele românești. În vara anului 1901 intenționa să facă o călătorie alături de acesta prin locurile sale cele mai dragi, pornind de la Fălticeni, spre Bucovina, Vatra Dornei, spre Agapia mult îndrăgită, Buzău, oprindu-se la Câmpina, locul unde își va petrece și ultimii ani. În anul 1902, Grigorescu va fi și mai prolific în crearea sa, expunând de data aceasta 319 de opere, surprinse de pe culmile Văii Siretului, Văii Buzăului, Văii Moșneagului, ori în preajma Ruinelor de la Văratec, motiv pentru care publicul său va rămâne frapat de vigoarea de care dădea dovadă. Îndrăgostit de frumusețile țării, Grigorescu se va duce peste tot pe unde inima sa îl va conduce, prin comune și prin văi, prin zone de munte de unde va surprinde frăgezimea tinerelor țărăncuțe și a ciobănașilor însoțiți de turmele de mioare, de verdele plaiurilor și de seninul cerului. Mult îndrăgita Agapia, cu care artistul rezona într-un mod deosebit, era locul în care își zugrăvea primele ființe, sfinții care îmbracă și astăzi mănăstirea satului și de la care va păstra duioșimea personajelor sale. La Agapia va lega o frumoasă prietenie cu poetul Vlahuță. În iulie 1902, aflat la Agapia, Grigorescu îi scria lui poetului că urma să plece la Buzău pentru o scurtă perioadă, după care aveau să se reunească în același loc. În această timp va realiza și proiectul de copertă al revistei Sămănătorul, periodic conceput de Vlahuță și Coșbuc cu un an înainte. Tot în acest an, realizează și Portretul Părintelui Nectarie Vlahuță, tatăl poetului, al cărui chip centenar „încadrat de o barbă mare, albă, exprimă o deplină împăcare cu rosturile lumii”. Prietenia dintre Vlahuță și Grigorescu va fi una foarte apropiată, de proporții sincere, drept urmare, în anul 1910, în semn de admirație, poetul îi va elabora o monografie prin care facea cunoscută arta unuia dintre cei mai îndrăgiți români, care și-a apropiat opera de frumusețea plaiului și a neamului românesc, unde ciobănașul are un făgaș aparte, oferindu-ne asfel adevărate mărturii despre voioșia, de cântecul și de prezența sa pe plaiul pitoresc al operei grigoresciene. (G.M.)

Bibliografie

Valentin Ciucă, Pe urmele lui Nicolae Grigorescu, Ed. Sport-Turism, București, 1987. Alexandru Cebuc, Grigorescu, Ed. Monitorul Oficial, București, 2007. Vlahuță, Alexandru, Pictorul N. I. Grigorescu: Vieața și opera lui, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 1910.

Dimensiuni

width 35 cm, height 19.5 cm

Descriere

ulei pe lemn, semnat stânga jos, cu roșu, "Grigorescu"

Datare

1895-1900

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.