4. Popas

Un prim eveniment marcant în evoluţia sa artistică a avut loc în 1874, odată cu întâlnirea cu Nicolae Grigorescu, care a locuit pentru o vară în acelaşi imobil cu familia Vermont. Prin intermediul maestrului, copilul, pe atunci în vârstă de opt ani, a învăţat să vadă realitatea prin prismă artistică, iar influenţele lui Grigorescu nu se opresc aici. Tot el l-a ajutat pe Vermont să se înscrie la Şcoala de Arte frumoase, iar la prima sa expoziţie personală, din 1900, i-a cumpărat mai multe tablouri. Profesor de pictură şi gravură i-a fost Theodor Aman, Vermont făcând parte din primele promoţii de studenţi ale Şcolii de Arte frumoase organizate de acesta. A absolvit în 1886, acumulând mai multe medalii şi menţiuni la concursurile studenţeşti, iar un an mai târziu a plecat pentru studii la München – centrul artistic către care se îndreptau, în ultimul sfert al secolului al XIX-lea, tinerii români absolvenţi ai şcolilor de arte din Bucureşti şi Iaşi. Acolo a studiat cu profesorul Ludwig Loefftz, care a exercitat o influenţă puternică şi de lungă durată asupra lui Vermont, şi a frecventat muzeele, fiind impresionat de opera lui Rembrandt. Opera lui Vermont se sprijină pe tradiţiile bine stabilite ale picturii, din care nu lipsesc unele formule academice, fiind în acelaşi timp deschisă pătrunderii inovaţiilor tehnicii picturale moderne. La sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul celui de-al XX-lea, arta sa era foarte apreciată de către critica de artă, care îi adresa cronici elogioase şi îl plasa, ca valoare, alături de Luchian. Tabloul ”Popas”, datat 1898 şi lucrat probabil în ţară, prezintă un subiect de factură grigoresciană, care denotă trăirea sinceră în faţa motivului şi un simţ al naraţiunii. Compusă cu o deosebită atenţie pentru echilibrul formelor bine conturate, pictura se remarcă prin atmosfera sa specifică, dată de lumina palidă de amurg, atmosfera în care se reflectă întinderea de zăpadă şi povara carului cu boi, evocată de Vermont cu forţă de sugestie. Pictorul alege să repre- zinte o scenă de iarnă pentru a-şi concentra atenţia către problemele redării diferenţelor de consistenţă şi de lumină în prezenţa zăpezii. Gama sobră de culori, aprinse de accentul de roşu purpuriu al hainei personajului, contribuie la nota dramatică a scenei. Şi aici, precum în lucrările cu tematică ţărănească realizate la începutul fazei sale de maturitate, artistul insistă asupra sărăciei oamenilor de la ţară, demonstrân- du-şi concepţia asupra rolului social al artei. (C. C.)

Bibliografie

IONESCU, Radu, PAVEL, Amalia, “Nicolae Vermont”, Ed. Academiei Republicii Populare Române, Bucureşti, 1958

Dimensiuni

width 50 cm, custom 38,5

Descriere

ulei pe pânză, semnat și datat dreapta jos, cu brun, Nicolae Vermont, 1898

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.