otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
55. Bretonă [cca. 1880]
1838, Pitaru, Dâmboviţa - 1907, Câmpina
Estimare
Pretul de pornire si cel estimat nu sunt preturi de vanzare efective
EUR 20.000 - 30.000
Sesiune
Joi, 18 iunie 2026 19:00
Reprezentant
În vasta operă a lui Nicolae Grigorescu, întâlnim aceleași teme tratate diferit, în funcție de elementele picturale marcante ale formării sale profesionale. Artistul propune același subiect invocat în registre artistice diferite, unde îmbracă de fiecare dată, specificitatea sursei de inspirație. Chiar dacă mijlocul anilor 1870 marca un apogeu și totodată împământenirea numelui său în modernitatea românească, cariera lui Grigorescu avea să cunoască un deceniu mult mai valoros în anii 1880, atunci când paleta sa ajunge la maturitate. Expunea la Salonul de la Paris din 1882 pictura “Un colţ din atelierul meu”, pentru ca în anii ce urmau să lucreze la Paris, Brolle şi Vitré. În 1885 organizează o expoziţie personală cu 47 de lucrări într-una din sălile societăţii artistice şi literare “Club Intim” din Bucureşti. Un an mai târziu are loc o nouă expoziţie, cu 18 lucrări, din nou la “Intim Club”. Opera de față face parte din ciclul tablouri pictate la Vitré, fermecătoare localitate a Bretaniei medievale unde Grigorescu a avut, începând de prin 1876, revelația motivelor preferate ale operei sale. După cum i s-a confesat lui Vlahuță, avea o afecțiune specială pentru acest grup de picturi: ’’În catalog erau puse la un loc: Vitré… lei 14.000 […] – Probabil te întrebi de ce le-am pus așa de scumpe? Nu le vând. Îmi amintesc zile nespus de frumoase lucrișoarele astea. Și ce oameni de treabă erau acolo!’’(VLAHUȚĂ, A., 1969, pag. 36). Pe Grigorescu îl interesează în tabloul nostru, nu doar farmecul motivului față de care, evident, este sensibil (tema acestor interioare țărănești exista în pictura franceză a perioadei, vezi opera lui Léon Lhermitte), ci mai ales subiectul pictural al scenei: contrastul puternic, de tip Rembrandt modern, între întunericul încăperii și lumina puternică, diurnă ce năvălește pe ferestra deschisă. Artistul studiază subiectul pictural al scenei printr-un clar-obscur studiat, dar cu tușe vii și calde. Volume și mase se constituie din pastă, asemenea unui lut întins și modelat de sculptor. În stilul deprins de la Barbizon, plecând de la realitatea pe care o are în față, artistul desfășoară o întreagă regie de ecleraj, repartizată cu măiestrie în compoziție. Așterne culorile rapid, în tușe vii și bogate, dorind simultan să capteze jocul luminozității și să construiască formele centrale prin pastă abundentă.
Bibliografie
VLAHUȚĂ, Alexandru, “Pictorul N.I.Grigorescu. Vieaţa şi Opera lui”, Bucureşti, Ediţia Casei Şcoalelor, Socec, 1910 ENACHE, Monica, MATEI, Rodica, VIDA, Mariana, "Grigorescu. Pictor al naturii" (catalog), Muzeul Național de Artă la României, București, 2007 MATEI, Rodica, ”Grigorescu, pictor al naturii”, Muzeul Național de Artă al României, 2008 COMARNESCU, Petru, ”Viziunea naturii în opera lui N. Grigorescu” în ”Mărturii despre N. Grigorescu”, ESPLA, 1957 CEBUC, Alexandru, ”Grigorescu”, Monitorul Oficial, 2007
Dimensiuni
width 20 cm, height 25 cm
Descriere
ulei pe pânză, semnat stânga jos, cu roșu, ”Grigorescu”
Informații documentare
O variantă a operei este reprodusă în Calendarul Minervei, 1908, sub denumirea ”Bretonă lucrând”. O variantă a operei este reprodusă în în ȘIRATO, Francisc, ”Art Roumain Moderne. Grigoresco”, Collection Apollo Dirigee par Al. Bsuioceanu, nr. cat. XVI.
Datare
cca. 1880
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.
Detalii
În vasta operă a lui Nicolae Grigorescu, întâlnim aceleași teme tratate diferit, în funcție de elementele picturale marcante ale formării sale profesionale. Artistul propune același subiect invocat în registre artistice diferite, unde îmbracă de fiecare dată, specificitatea sursei de inspirație. Chiar dacă mijlocul anilor 1870 marca un apogeu și totodată împământenirea numelui său în modernitatea românească, cariera lui Grigorescu avea să cunoască un deceniu mult mai valoros în anii 1880, atunci când paleta sa ajunge la maturitate. Expunea la Salonul de la Paris din 1882 pictura “Un colţ din atelierul meu”, pentru ca în anii ce urmau să lucreze la Paris, Brolle şi Vitré. În 1885 organizează o expoziţie personală cu 47 de lucrări într-una din sălile societăţii artistice şi literare “Club Intim” din Bucureşti. Un an mai târziu are loc o nouă expoziţie, cu 18 lucrări, din nou la “Intim Club”. Opera de față face parte din ciclul tablouri pictate la Vitré, fermecătoare localitate a Bretaniei medievale unde Grigorescu a avut, începând de prin 1876, revelația motivelor preferate ale operei sale. După cum i s-a confesat lui Vlahuță, avea o afecțiune specială pentru acest grup de picturi: ’’În catalog erau puse la un loc: Vitré… lei 14.000 […] – Probabil te întrebi de ce le-am pus așa de scumpe? Nu le vând. Îmi amintesc zile nespus de frumoase lucrișoarele astea. Și ce oameni de treabă erau acolo!’’(VLAHUȚĂ, A., 1969, pag. 36). Pe Grigorescu îl interesează în tabloul nostru, nu doar farmecul motivului față de care, evident, este sensibil (tema acestor interioare țărănești exista în pictura franceză a perioadei, vezi opera lui Léon Lhermitte), ci mai ales subiectul pictural al scenei: contrastul puternic, de tip Rembrandt modern, între întunericul încăperii și lumina puternică, diurnă ce năvălește pe ferestra deschisă. Artistul studiază subiectul pictural al scenei printr-un clar-obscur studiat, dar cu tușe vii și calde. Volume și mase se constituie din pastă, asemenea unui lut întins și modelat de sculptor. În stilul deprins de la Barbizon, plecând de la realitatea pe care o are în față, artistul desfășoară o întreagă regie de ecleraj, repartizată cu măiestrie în compoziție. Așterne culorile rapid, în tușe vii și bogate, dorind simultan să capteze jocul luminozității și să construiască formele centrale prin pastă abundentă.
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.
Bibliografie
VLAHUȚĂ, Alexandru, “Pictorul N.I.Grigorescu. Vieaţa şi Opera lui”, Bucureşti, Ediţia Casei Şcoalelor, Socec, 1910 ENACHE, Monica, MATEI, Rodica, VIDA, Mariana, "Grigorescu. Pictor al naturii" (catalog), Muzeul Național de Artă la României, București, 2007 MATEI, Rodica, ”Grigorescu, pictor al naturii”, Muzeul Național de Artă al României, 2008 COMARNESCU, Petru, ”Viziunea naturii în opera lui N. Grigorescu” în ”Mărturii despre N. Grigorescu”, ESPLA, 1957 CEBUC, Alexandru, ”Grigorescu”, Monitorul Oficial, 2007
Dimensiuni
width 20 cm, height 25 cm
Descriere
ulei pe pânză, semnat stânga jos, cu roșu, ”Grigorescu”
Informații documentare
O variantă a operei este reprodusă în Calendarul Minervei, 1908, sub denumirea ”Bretonă lucrând”. O variantă a operei este reprodusă în în ȘIRATO, Francisc, ”Art Roumain Moderne. Grigoresco”, Collection Apollo Dirigee par Al. Bsuioceanu, nr. cat. XVI.
Datare
cca. 1880
Reprezentant
Alte loturi asemănătoare
