otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
22. Natură statică cu mască kabuki și Buddha [1930-1935]
Alături de nuduri și cadre intimiste, naturile statice construiesc o parte consistentă a operei lui Theodor Pallady, regăsindu-se printre genurile care i se vor conforma spiritului său și oferindu-i o deplină libertate în ceea ce privește maniera de construcție. Familiarizat cu bidimensionalismul școlii pariziene, în viziunea lui Pallady elementele naturilor statice sunt dematerializate până la esența pură. Deși prezintă o natură în aparență modestă, obiectele recuzitei lui Theodor Pallady depășesc statutul primar și le sunt atribuite o simfonie de sensuri, ritmuri și culori. Prin subiectul material al compozițiilor de interior, artistul construiește o poetică proprie, revelată prin expresii, intensități și armonii. De pildă, prin asocierea perechii de ochelari cu ziarul ce trimite la o publicație franțuzească prin titlul sugerat fugitiv, artistul evocă propriile preocupări și viața sa intelectuală: lectura, informarea, conectarea la cultura și presa pariziană. Este un detaliu autobiografic discret, prin care Pallady se inserează pe sine însuși, indirect, în compoziție. Frecvent remarcate în ambianța naturilor statice, pe lângă nelipsitele obiecte (ceasuri, cărți, fructe), se regăsesc florile. De diferite specii și nuanțe - lalele, crizanteme, brândușe, toporași, cârciumărese, flori de soc, narcise - florile iau parte la alcătuirea unor compoziții complexe, în cadrul cărora cotidianul, intimul și familiarul își dezvăluie valențele simbolice. Aici, narcisele încadrează suita de obiecte, fiind conturate drept o piesă ce trimite la ideea unei arcade cu funcție protectoare. Articolele deosebite în prezenta lucrare sunt masca și statueta zeului Buddha. În contextul naturilor statice ale lui Pallady, masca reprezintă un simbol al dualității dintre aparență și esență, dintre văzut și nevăzut. Prezența măștii într-o compoziție de interior trimite la tema identității și a dedublării, de altfel un motiv recurent în arta modernistă europeană a secolului XX, influențată de curentele simboliste și expresioniste. La Pallady, care era profund ancorat în cultura pariziană și familiarizat cu semiotica, deseori masca evocă și fascinația pentru culturile non-occidentale, o sensibilitate comună în cercurile artistice ale epocii. Asociată cu statueta lui Buddha, această interpretare capătă și mai multă greutate. Prezența sa într-o natură statică românească, altfel populată de flori, cărți și ceasuri, introduce o dimensiune meditativă. Buddha simbolizează contemplarea, echilibrul interior și detașarea de contingent. Aceste valori rezonează profund cu propria estetică a artistului, fondată pe sinteză, esențializare și ordine. Alăturate în aceeași compoziție, masca și statueta lui Buddha articulează o meditație vizuală asupra aparenței și profunzimii, asupra lumii exterioare și a celei lăuntrice. Astfel, lucrarea de față reprezintă încă un exemplu de libertate, exprimată de artistul prospector al construcției și sintezei în vederea creării unei ordini și a unui echilibru întemeiat pe ritmuri și corespondențe. (L.M.)
Bibliografie
ȘORBAN, Raoul, ”Theodor Pallady”, Editura Meridiane, București, 1975
CEBUC, Alexandru, ”Pallady”, Editura Monitorul Oficial R. A., București, 2008
Dimensiuni
width 63 cm, height 48.5 cm
Descriere
ulei pe carton, semnat lateral dreapta, cu negru, "T. Pallady"
Datare
1930-1935
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Alături de nuduri și cadre intimiste, naturile statice construiesc o parte consistentă a operei lui Theodor Pallady, regăsindu-se printre genurile care i se vor conforma spiritului său și oferindu-i o deplină libertate în ceea ce privește maniera de construcție. Familiarizat cu bidimensionalismul școlii pariziene, în viziunea lui Pallady elementele naturilor statice sunt dematerializate până la esența pură. Deși prezintă o natură în aparență modestă, obiectele recuzitei lui Theodor Pallady depășesc statutul primar și le sunt atribuite o simfonie de sensuri, ritmuri și culori. Prin subiectul material al compozițiilor de interior, artistul construiește o poetică proprie, revelată prin expresii, intensități și armonii. De pildă, prin asocierea perechii de ochelari cu ziarul ce trimite la o publicație franțuzească prin titlul sugerat fugitiv, artistul evocă propriile preocupări și viața sa intelectuală: lectura, informarea, conectarea la cultura și presa pariziană. Este un detaliu autobiografic discret, prin care Pallady se inserează pe sine însuși, indirect, în compoziție. Frecvent remarcate în ambianța naturilor statice, pe lângă nelipsitele obiecte (ceasuri, cărți, fructe), se regăsesc florile. De diferite specii și nuanțe - lalele, crizanteme, brândușe, toporași, cârciumărese, flori de soc, narcise - florile iau parte la alcătuirea unor compoziții complexe, în cadrul cărora cotidianul, intimul și familiarul își dezvăluie valențele simbolice. Aici, narcisele încadrează suita de obiecte, fiind conturate drept o piesă ce trimite la ideea unei arcade cu funcție protectoare. Articolele deosebite în prezenta lucrare sunt masca și statueta zeului Buddha. În contextul naturilor statice ale lui Pallady, masca reprezintă un simbol al dualității dintre aparență și esență, dintre văzut și nevăzut. Prezența măștii într-o compoziție de interior trimite la tema identității și a dedublării, de altfel un motiv recurent în arta modernistă europeană a secolului XX, influențată de curentele simboliste și expresioniste. La Pallady, care era profund ancorat în cultura pariziană și familiarizat cu semiotica, deseori masca evocă și fascinația pentru culturile non-occidentale, o sensibilitate comună în cercurile artistice ale epocii. Asociată cu statueta lui Buddha, această interpretare capătă și mai multă greutate. Prezența sa într-o natură statică românească, altfel populată de flori, cărți și ceasuri, introduce o dimensiune meditativă. Buddha simbolizează contemplarea, echilibrul interior și detașarea de contingent. Aceste valori rezonează profund cu propria estetică a artistului, fondată pe sinteză, esențializare și ordine. Alăturate în aceeași compoziție, masca și statueta lui Buddha articulează o meditație vizuală asupra aparenței și profunzimii, asupra lumii exterioare și a celei lăuntrice. Astfel, lucrarea de față reprezintă încă un exemplu de libertate, exprimată de artistul prospector al construcției și sintezei în vederea creării unei ordini și a unui echilibru întemeiat pe ritmuri și corespondențe. (L.M.)
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.