20. Interior la Târgoviște [1922-1924]

Pictura de interioare a reprezentat unul dintre genurile picturale predilecte pentru Gheorghe Petraşcu, începând cu deceniul doi al secolului XX. Preluând tema clasică a interiorului, Petraşcu reuşeşte să-i ofere o interpretare nouă, prin maniera în care aşterne culoarea şi reușește să ofere aspectul de autentic românesc celebrelor lui ateliere, pe care le-a pictat aproape trei decenii. Atras și de compoziţiile organizate într-un spaţiu restrâns, chiar dacă peisajul său se îndreaptă deseori spre vedute de o perspectivă generoasă, tipologia interiorului pare să își găsească explicația mai ales prin naturile sale statice. Deşi rareori populate de prezenţa umană, interioarele sugerează totuşi existenţa acesteia, prin însufleţirea obiectelor şi a întregului spaţiu ambientat. Principalul personaj al interioarelor devine aşadar această atmosferă ce învăluie elementele, situându-le la limita dintre real şi o dimensiune atemporală. În plus, camerele pictate de Petrașcu ne oferă mai mereu informații despre personalitatea și cultura artistului, obiectele decorative, tablourile ce împânzesc pereții sau vechile scoarțe românești fiind o recuzită indespensabilă din atelier. Localizate în mediul său intim, interioarele lui Petraşcu reprezintă în acelaşi timp şi o sursă documentară interesantă. Având un bun statut financiar, Petrașcu a deținut de-a lungul vieții diverse reşedinţe, individualizate fiecare în pictura artistului. Astfel, ne apar în fața ochilor încăperi de la Nicorești (unde Petrașcu deținea o moșie, distrusă în timpul Primului Război Mondial, în 1917), din locuința de pe str. Căderea Basiliei nr. 1 (fostă Cometei, construită în 1913 de arh. Spiridon Cegăneanu), unde Petrașcu a locuit între 1916 și 1927, compoziții din conacul de la Târgoviște (construit în primii ani ai deceniului trei), dar și din ultima reședință din Capitală, cea din str. Muzeul Zambaccian nr. 3 (fostă Căpitan Demetriad nr. 1), unde pictorul s-a mutat în anul 1927. În interioarele sale mai timpurii, caz ce se aplică și operei noastre, Petrașcu nu alege să introducă personaje (de cele mai multe ori acest personaj este soția artistului, Lucreția, ce acaparează compozițiile cu acest subiect din cursul anilor ’30). Pictorul marchează însă atmosfera și cadrul în care își trăiește viața și în care lucrează. (I.P.)

Bibliografie

SCHOBEL, Doina, CONSTANTINESCU, Paula, ”Expoziția de pictură Gheorghe Petrașcu”, Muzeul de Artă al R.S.R., București, 1972

Dimensiuni

width 60.5 cm, height 44 cm

Descriere

ulei pe pânză, semnat stânga jos, cu roșu, G. Petrașcu

Datare

1922-1924

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.