Bibliografie

MINDRESCU, Anatol, „Theodor Pallady”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1971 NANU, Adina, „Theodor Pallady”, Ed. Meridiane, 1963 ŞORBAN, Raoul, „Theodor Pallady”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1975

ulei pe carton, 60 x 46 cm, semnat lateral stânga, cu roşu, TPallady

Pictura lui Pallady vibrează și astăzi, la mai bine de jumătate de secol de la dispariția artistului, purtând aceeași însemnătate pe care o cunoștea în special în perioada interbelică. Indisolubil unită de caracterul pictorului, opera acestuia vibrează prin nuanțe de abstract cultural, boemie și farmec burghez, trăsături ce au prins viață din pensula artistului. Unul dintre cele mai expresive duete pe care le-a cunoscut creația lui Pallady, nudul și florile, reprezintă o permanentă și discretă alăturare ce a contribuit la crearea acelei atmosfere de intimitate a interiorului, atât de îndrăgită de artist.Astfel, în naturile sale statice, Theodor Pallady se relevă drept pictorul esențelor, al ideilor primordiale, al principiilor profund personale ce modelează caracterul și ființa creatorului de frumos. Nu este un secret tipologia picturală pe care artistul o dislocă prin abordarea acestui subiect, natura statică fiind tratată – în întregul corp al creației palladiene – după precepte nu atât figurative, cât expresive. Obiectul – drept recuzită a pictorului - recompus este aproape nul din punct de vedere al existenței lui cotidiene: un vas de flori, o scrumieră, o pălărie, cărţi, evantaiul sau o draperie, toate îşi pierd utilitatea clasică. Asemenea lui Cézanne, de la care se inspiră, Pallady construieşte compoziţii în care structura formei devine din ce în ce mai independentă de aspectul lucrurilor, iar culoarea şi lumina se eliberează de asemănarea cu natura. Naturile moarte ale lui Pallady sunt rezultat al experimentelor şi teoriilor sale artistice, din care putem sustrage, dacă nu toată esența estetică, măcar această componentă ascetizantă (dar personală) pe care o identificăm și în opera de față. “Narcise și lalele” se compune tocmai sunt influența acestor principii estetice și devine mai expresivă tocmai prin pictarea subiectului central. Florile răspund astfel unei maniere mult mai intimiste, cvasi-simbolice, prin care Pallady își orânduiește caracterul și atmosfera picturilor sale. În acest ulei pictorul alege să se folosească aproape exclusiv de structuralitatea paharului cu flori, plasat central, fără adjutanți în ceea ce privește recuzita, proiectându-l pe fundalul decorativ, vălurit și modelat în tonuri neutre, reprezentat de draperie. (I.P.)

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.