102. Noaptea orașului

Reafirmându-se ca artist spre sfârșitul anilor ’30, perioadă în care arta românească părea să stagneze, artistul Ion Țuculescu aducea cu sine un nou spirit, determinând prin arta sa transfiguratoare noi deschideri de drum. Gânditor modern, Ion Țuculescu avea să devină prin opera sa un participant la marile mișcări ale creației plastice universale, luându-și drept repere primitivul și realul, pe care le va integra și formula în noi ordini și apariții. Primitivul, care îl atrage își găsește rezonanțele în istoria popoarelor, artistul fiind un foarte bun cunoscător al artelor vechi, al artelor romane, grecești, egiptene și indiene. În ceea ce privește realul, artistul îi va acorda o mare atenție, surprinzându-l în spațiul său vizual imediat. Arta populară românească, spre care se va îndrepta în prima sa perioadă creativă, îl va atrage pe Țuculescu prin modernitatea pe care aceasta o propunea, precum și prin procedeele specifice de geometrizare și intensificările coloritului. În preajma acestei artei, cromatica sa va arăta la începuturi subtilă, cu certe tinderi către sever, urmând ca mai târziu viziunile sale asupra lumii înconjurătoare să fie străbătute de sumbru și de stridențe, exprimate de artist printr-un colorit aspru, către violent, cu exaltări ale tonalităților. Îl va mișca în demersul său de asemeni fovismul, curent etalat în Franța secolului XX și caracterizat prin utilizarea culorii pure, precum și expresionismul, exprimat de artistul Țuculescu printr-o paletă crudă și printr-o forță intensă a instinctului primitiv. În urma primei sale apariții expoziționale de la Ateneu, din anul 1938, artistul va înfățișa un temperament impetuos, viguros, dovedind trăsături impresionante de colorist, apariția sa reprezentând una dintre cele mai senzaționale manifestări artistice ale ultimilor ani, rememorată de criticii și de publicul de artă. Începând cu anul 1942, anul unei noi expoziții personale, se remarcă în creația sa o prezență tot mai accentuată a negrului, care va căpăta pe parcurs însușiri substanțiale. În acest mod, negrul nu va mai îndeplini doar funcția de fond sau de fundal, ci va străbate viziunile sale artistice, apropiindu-l de tainic și de fantastic. Culorile nu vor mai emana lumina, ci o vor primi atât cât negrul le va îngădui, dispus în mari suprafețe sau conturând formele. O nouă revenire asupra negrului o va manifesta și cu ocazia expoziției din decembrie 1943, în cadrul căreia se remarcă o paletă puternic contrastantă de culori întunecate și luminoase, creând o atmosferă impresionantă de expresie. Menționăm din acești ani lucrări ca: „Noaptea salcâmilor”, „Peisaj nocturn”, precum și „Birja”, reprezentative prin ambianța fantastică, nocturnă, precum și prin rezumarea sintetică și măreață a realității. Elaborate în jurul unei etici intime, cu elemente preluate din jurul vieții înconjurătoare, operele zugrăvesc registre imagistice restrînse, populate cu fragmente din natură, animale, sau figuri, alături de o paletă vie, spirituală, ce amintește în continuare de elementul tradițional, invitând privitorul la o lectură de ordin fantastic. (G.M.)

Bibliografie

Vlasiu Ion, "Ion Țuculescu", Meridiane Publishing House, Bucharest, 1966. Bakonsky Anatol E, "Ion Țuculescu", Meridiane Publishing House, Bucharest, 1972. Comarnescu Petru, "Țuculescu", Meridiane Publishing House, Bucharest, 1974.

Dimensiuni

width 54.5 cm, height 46 cm

Descriere

ulei pe pânză

Informații documentare

Opera este reprodusă în „Ion Țuculescu”, cuv. înainte de Ion Vlasiu, Ed. Meridiane, București, 1966, la cat. 13, sub titlul „Birja”. Opera este reprodusă în „Ion Țuculescu”, Anatol E. Bakonsky, Ed. Meridiane, București, 1972, cat. 7, sub titlul „Birja”. Opera este reprodusă în „Țuculescu”, Petru Comarnescu, Ed. Meridiane, București, 1974, la cat. 8, sub titlul „Birja”. Opera este reprodusă în „Țuculescu”, Ed. Beaulieu, Paris, 1975, la cat. 8, sub titlul „Le fiacre”. Opera este reprodusă în „Ion Țuculescu”, Magda Cârneci, Ed. Meridiane, București, 1984, la pp. 25, 43, cat. 8, sub titlul „Birja”. Opera a participat la Expoziția retrospectivă „Ion Țuculescu” de la Muzeul Național de Artă al României, București, 1999 și figurează în catalogul expoziției la cat. 83, sub titlul „Birja”.

Provenienţă

colecția istorică Șerban Țuculescu-Maria Galaction.

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.