Bibliografie

„Rudolf Schweitzer-Cumpăna, 125 ani de la naştere”, Catalogul expoziţiei, Muzeul Naţional Cotroceni, Bucureşti, 2011 POENARU, Gheorghe, “Rudolf Schweitzer-Cumpăna”, Ed. Meridiane, 1969 IONESCU, Radu, „Rudolf Schweitzer-Cumpăna”, Fundaţia Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Bucureşti, 2003

ulei pe carton, 58 x 75 cm, semnat dreapta jos, cu negru, Schweitzer Cumpăna

Personalitatea artistului Rudolf Schweitzer-Cumpăna s-a impus în arta românească prin numeroase opere izvorâte dintr-o necontenită pasiune pentru frumosul autentic, pe care l-a tratat în creaţiile sale cu sinceritate şi emoţie directă. În limbaj plastic, acestea s-au transpus prin nota spontană, plină de vervă şi pensulaţia viguroasă, construind imaginile din pasta savuros aşternută pe pânză. Registrul cromatic format din tonalităţi calde de lumină galbenă completează grupul elementelor caracteristice pânzelor lui Cumpăna, compoziţii cu oameni, surprinşi de cele mai multe ori în mijlocul naturii, unde îşi desfăşoară diferitele activităţi, privelişti din mai multe colţuri ale ţării, portrete ale unor figuri robuste sau naturi statice cu flori şi fructe. Mediul ţărănesc i-a inspirat o mare parte din lucrări, a căror viziune contrazicea la momentul respectiv ideile curentului semănătorist, aducând în prim-plan realitatea satelor româneşti, alăturându-se astfel reacţiei realiste promovate de pictorul Camil Ressu, Iosif Iser şi alţii. „(...) Nu am cunoscut de a-mi servi arta concepţiilor retrograde – mărturisea artistul - nici îndemnul de a aluneca pe panta obsesiilor ultramoderniste. Nu căutam nici extravaganţa lipsită de conţinut, nici detaliul naturalist lipsit de semnificaţie. Nu căutam o falsificare a naturii în dorinţa de a fi cu orice preţ original, ci o potenţare a conţinutului, o îmbogăţire a aspectelor pe care le întâlneam la tot pasul. Păstrarea contactului direct cu natura, sursa tuturor emoţiilor autentice, a fost ţinta care m-a călăuzit. Pe de altă parte, am căutat să înfăptuiesc o sinteză plastică între mijloacele sigure ale clasicismului şi tehnica modernă”. (v. POENARU, Gheorghe, “Rudolf Schweitzer-Cumpăna”, Ed. Meridiane, 1969, p. 6) Opera „Batoza lui Malaxa” reprezintă un moment din cotidianitatea ţăranilor, care apar în toată tulburătoarea lor înfăţişare. Motivul pictural se bucură de o anumită singularitate în pictura românească, unica lucrare pe care mai cunoaştem cu acest subiect fiind opera lui Ştefan Luchian, intitulată “La treierat” (1909). Monumentalitatea figurilor din prezenta operă se citeşte în prezenţa falnică şi îndrăzneaţă a personajelor, pecetluite de mistere adânci. Întreaga imagine este completată de o cromatică vie, tranşantă, zidită din contraste nervoase de albastru şi galben, din griuri întunecate şi pete de alb energic valorat. (M.N.)

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.