Bibliografie

George Călinescu, Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent, Ed.Minerva, Bucureşti, 1982 Remus Niculescu, Expoziţia N. Grigorescu, catalog de, Muzeul de Artă al RPR, Bucureşti, 1957 Acad. G.Oprescu [–R.Niculescu], N.Grigorescu, vol.1 şi 2, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1961 şi 1962 V. A. Urechia, Din tainele vieţei. Amintiri contimporane 1840-1882, ediţie îngrijită, studiu introductiv, tabel cronologic, note şi glosar de Leonidas Rados, Ed.Polirom, Iaşi, 2014 K.H. Zambaccian, Grigorescu, Ed. Cartea Românească, Bucureşti [f.a.].

ulei pe pânză, 28 x 35 cm, semnat și datat ilizibil stânga jos, cu ocru, "Grigorescu, 1869"

Informații documentare

Opera este reprodusă în "Grigorescu", Virgil Cioflec, Ed. Cultura Națională, 1925 la cat. 4, sub titlul "Portret". Opera este reprodusă în "Grigorescu", Ionel Jianu, Foreign Languages Publishing House of the Rumanian Institute for Cultural Relations with Foreign Countries, Bucharest la pag. 75, sub titlul "Portrait".

Provenienţă

colecția istorică Nicolae P.Cerkez (1851-1927). Nicoale Cerkez, frate al mai celebrului Grigore, a avut o activitate extinsă în domeniul antrepenorial, feroviar și arhitectural, fiind un personaj important în modernizarea și industrializarea României. A fost membru fondator al societății Politehnice (1881), profesor de fizică industrială în cadrul Școlii Naționale de Poduri și Șosele București, arhitect-șef al Ministerului Agriculturii și membru fondator al Societății Arhitecților din România.

Anul 1869 înscris de Grigorescu pe lucrare, reprezintă momentul întoarcerii în ţară, după perioada de studii petrecută în Franţa (1861-1869). În procesul de adaptare şi integrare a pictorului în viaţa intelectuală a Bucureştiului, împrietenirea sa cu familiile unor personalităţi precum V.A.Urechia sau Carol Davila, a jucat un rol esenţial. În portretul de faţă, trăsăturile şi anatomia figurii par să amintească de personajele feminine din jurul lui V. A. Urechia, surorile Pester-Wirth, de origine germană, din Iaşi. Dintre ele, Luiza/Zettina, viitoarea soţie a lui Urechia, va fi mai apropiată de Grigorescu care o portretizează în mai multe rânduri. Dintre portretele pe care i le face către 1869-1870, se pot semnala, pentru similitudini cu modelul din lucrarea noastră, studiile –desen şi picturile reproduse în Oprescu [-Niculescu], nr.137, 138 (vol.1), nr.140 (vol.2). Grigorescu pune în pagină personajul decupat bust, răsucindu-l uşor spre dreapta. Atât compoziţional cât şi ca opţiune de paletă, prezentul tablou se înscrie în categoria de mici efigii excutate de artist la răscrucea deceniilor 7-8, putând fi evocate în acest sens pânzele D.Grecescu sau N.Bassarabescu (reproduse în Oprescu [-Niculescu], vol.1, nr.120, 126). Realizat în nuanţe calde - de la rozul delicat al feţei la ocrurile rochiei şi fondului – portretul de faţă emană o atmosferă de intimitate calmă, dată de starea de comunicare dintre model şi artist. Dincolo de excelenta stăpânire a anatomiei faciale -vezi aspectul feminin al osaturii înscrise în rotunjimi - Grigorescu dovedeşte ca întotdeauna în analizele sale fizionomice, capacitatea de a surprinde viaţa interioară şi caracterul personajului, aura acestuia. Ochii catifelaţi, punctaţi cu accentul de lumină ce dă strălucire şi direcţie privirii, ca şi fineţea tuşelor ce construiesc obrajii sunt mărci ale stilului Grigorescu afirmând atât paternitatea lucrării, ci şi excelenţa exerciţiului pictural. (I.B.)

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.