Bibliografie

IONESCU, Radu, “Rudolf Schweitzer-Cumpăna”, Fundația “Rudolf Schweitzer-Cumpăna”, București, 2003

ulei pe carton lipit pe pânză, 51 cm, 70,5, semnat și datat dreapta jos, cu roșu, R. Schweitzer Cumpăna, 1922

Rudolf Schweitzer-Cumpăna a fost unul dintre acei pictori care s-au lăsat conduși în carieră de calitatea atât de expresivă a imaginilor revelatoare spațiului tradițional românesc. Chiar dacă viața țăranului român nu a reprezentat totalitatea intereselor picturale căutate de Cumpăna, concretețea pe care a atins-o pictura sa a transformat întregul tablou rural într-o monografie a satului românesc. În imagini de o profundă introspecție spirituală, pictorul a încercat să atingă mereu acele puncte cheie ce ar putea defini oricând și în orice spațiu însemnătatea lucrului pictat. Conștiinciozitatea cu care Schweitzer-Cumpăna a abordat meseria ne este relevată de fiecare dată în multitudinea de uleiuri ce trădează un maestru al picturii românești moderne. Pentru început, Cumpăna a dorit să elibereze spațiul tradițional de facil și pitoresc ieftin, cu atât mai mult cu cât în anii de după dispariția lui Nicolae Grigorescu abordarea acestei teme a intrat pe panta alunecoasă a operelor epigonilor. Primul contact serios cu universul rural s-a concretizat la întoarcerea de la studii din Berlin, unde, pentru 4 ani, a urmat și finalizat cu succes, Academia Regală de Artă. Această perioadă a reprezentat totodată singura perioadă efectivă de studiu pe care pictorul a întreprins-o, reprezentând fondul întregului bagaj cu care Schweitzer și-a pornit cariera. O compunere fericită a unui spirit ager nemțesc cu o paletă împrumutată de la un impresionism reformulat la început de secol al XX-lea a reprezentat rețeta pe care Cumpăna a folosit-o în crearea vizualului atât de recognoscibil azi, la 100 de ani de la debutul pictorului pe o simeză publică. După cum aminteam, primele mențiuni în ulei ale vieții țăranului apar imediat după întoarcerea din Germania, prin 1909, momente în care Schweitzer revenea în Piteștiul natal, fiind atras necontenit de frânturile spațiului tipic provincial. Acest element se va dovedi important și în biografia pictorului, care a ales mereu provincia (Pitești, mai târziu Cumpăna), în defavoarea capitalei, pe care însă o va accepta doar ca spațiu de expunere publică. În conceperea acestui univers ce îl propovăduiește pe țăranul român drept sursă de necontestat a unui imaginar atât de îndrăgit, Schweitzer-Cumpăna nu se rezumă la o operă de factură documentară sau de pură instanță fotografică. Este bine știută și relevată capacitatea pictorului de a accesa și niveluri mai puțin facile unei simple pictări juste, portretistica conturată de Cumpăna fiind la fel de expresivă ca și opera peisagistă. În paletă aglomerată, de ocruri și brunuri smălțuite, pictorul a reușit nu o dată să surprindă cele mai profunde sentimente pe care modelul le putea transmite maestrului. În jocuri de lumini și umbre, zămislite din materialitatea unei paste prea bogate uneori, apar imaginile atât de expresive ale unei portretistici tipice. Fie că pictează țăranii osteniți la mesele din cîrciumi, florărese sau precupețe, copiii sau micii lăutari, uleiurile evocă relația aproape viscerală dintre pictor și lumea sa preferată, tratată mereu cu cea mai mare plăcere și considerație. (I.P.)

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.