8. Nud cu voal [cca. 1935]

"Nudul” la Theodor Pallady e altfel. Nu trăiește prin acea poezie a liniilor sau prin senzualitate cromatică. Modelul nu e niciodată lasciv, îndrăzneț sau prea evident suprapus punctelor de fugă. Și niciodată nu te privește în ochi. Femeile ce pozează într-o naturalețe dezinvoltă sunt mereu contemplative, o floare, o carte sau o țigaretă atrăgându-le atenția în detrimentul privitorului. Pallady nu face spectacol, nu cheamă insistent, ci ne invită în atelier, într-o cameră sau pe o sofa alături de un personaj de-al său. Tocmai de aceea e considerat elitist sau mai bine spus, opera sa este considerată elitistă. Eliminarea evidentului sau a imediateței unei senzații sau a unui gând pot fi puse în seama acestei catalogări des puse creației lui Pallady. Ca în toate genurile abordate în lunga-i carieră, Pallady a exclus cu desăvârșire acel pitoresc ce lesne poate “fura” privirea amatorilor de artă, a colecționarului. În cazul de față, a nudului, senzualitatea este acel pitoresc, însă senzualitatea nu este unealta lui Pallady. Ionel Jianu considera că Theodor Pallady poate fi numit drept ca cel mai de seamă pictor al nudului în plastica română, explicând că nimeni n-a pătruns atât de adânc şi n-a redat atât de intim graţia, lascivitatea, farmecul şi taina trupului feminin, eliberat de masca vestmântului. Interesul lui Pallady pentru nud depăşeşte intenţia de a simboliza sau aceea de a nara prin intermediul său, cum de asemenea este departe de proiectul de a pune în evidenţă efecte de lumină şi culoare pe carnaţia modelelor. El nu pictează corpul femeii în aspectul lui biologic, ci o emoţie pe care o exprimă folosind mijloace plastice. Imaginea ilustrează o stare sufletească, fără a părea să caute senzualitatea formei, importantă fiind redarea corespunzătoare a trăirii sale. Feminitatea pe care o evocă picturile cu nuduri ale lui Pallady este una trecută prin acelaşi filtru exigent al viziunii sale asupra vieţii, fiind una de rafinament şi în acelaşi timp naturaleţe. Observă femeia în spaţiul intim în care se manifestă cu libertate, fără constrângerea hainelor, când îşi îngăduie un timp de visare, la adăpostul unui mediu familiar. Atunci surprinde momentele ei de relaxare, tăcere şi vis, încărcate de voluptate şi expresia pe care o imprimă asupra corpului.

Bibliografie

MÂNDRESCU, Anatol, “Theodor Pallady”, Ed.Meridiane, Bucureşti, 1971 NANU, Adina, „Theodor Pallady”, Ed. Meridiane, 1963 ŞORBAN, Raoul, „Theodor Pallady”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1975

Dimensiuni

width 49.5 cm, height 60.5 cm

Descriere

ulei pe pânză lipită pe carton, semnat și menționat dreapta jos, în creion, "T. Pallady, Y-54"

Informații documentare

Opera poartă lângă semnătură și pe verso inscripția olografă Y - 54. Cifrul "Y" a fost folosit de Theodor Pallady aproape pe toată durata deceniului 4 al secolului trecut, fiind inițiala numelui prietenei sale Yvonne Cousin, alături de care a trăit și lucrat între 1924 și 1939. Cel mai probabil opera a participat la expoziția retrospectivă din 1940, Ateneul Român, făcând parte din selecția de 145 de lucrări expuse la cat. 54.

Datare

cca. 1935

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.