15. Car cu boi, la asfințit

În 1890, Nicolae Grigorescu revine în țară, la Câmpina, după aproape 30 de ani petrecuți cu intermitențe în Franța. Artistul reușește în ultimii douăzeci de ani ai vieții să perfecționeze vechile viziuni și să unească îndrumările teoretice primite de la realiști, impresioniști, de la maeștrii clasici și de la contemporanii săi deopotrivă. Sensibilitatea profundă a artistului rezonează cu peisajul idilic al acestei zone. Grigorescu favorizează o pictură cu caracter social, unde aduce în prim-plan teme ale unui cotidian în care omul simplu al satului și viața sa ocupă locul central. În fundalul Câmpinei, viziunea artistică a lui Grigorescu se sedimentează și se limpezește, iar tema rustică dobândește o interpretare în cheie idealizată. Mai punctat, motivul carului cu boi ocupă un loc central în opera lui Grigorescu, prezentă în aproximativ 300 de creații sub diferite forme, dintr-un total de aproape 3.000 de lucrări cunoscute. Compoziția generală a carelor cu boi transcende simplul statut de subiect desprins din viața rurală surprinsă în diferite ipostaze și reprezintă rotirea perpetuă a anotimpurilor și integrarea omului în natură. Lucrarea de față imortalizează o scenă la asfințit și poartă amprentele lucrului în plein-air, tehnică pe care Grigorescu și-o însușește de-a lungul șederii la Barbizon. Realizată în 1899, în etapa târzie a creației și vieții sale, lucrarea se deosebește de majoritatea scenelor rustice pictate de Grigorescu, cărora le lipsește aceeași intensitate. Un sentiment dramatic, marcat de repeziciune și un aer grav, este insuflat de coloritul sobru al compoziției, unde predomină nuanțele de brun. Prin distribuirea controlată a luminii, care se întrezărește printre nori și se reflectă în apă, artistul nuanțează un moment precis al zilei de muncă: amurgul. Astfel, Grigorescu surprinde dinamica și caracterul fulgurant al naturii. Compoziția capătă dinamism și prin pensulație: tușele sunt spontane, rapide, largi și fluide, iar volumele personajelor tind să piardă din consistență, fiind abia sugerate. Modul de abordare a suprafeței, fragmentarea liniei sau abandonarea ei în favoarea construcției prin pete de culoare, pot fi atribuite contactului cu arta impresioniștilor, de unde Grigorescu își însușește câteva efecte. (L.M.)

Bibliografie

MATEI, Rodica, ”Grigorescu, pictor al naturii”, Muzeul Național de Artă al României, 2008 COMARNESCU, Petru, ”Viziunea naturii în opera lui N. Grigorescu” în ”Mărturii despre N. Grigorescu”, ESPLA, 1957 CEBUC, Alexandru, ”Grigorescu”, Monitorul Oficial, 2007

Dimensiuni

width 79.5 cm, height 30 cm

Descriere

ulei pe pânză, semnat și datat dreapta jos, cu roșu, ”Grigorescu, (18)99”

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.