Bibliografie

IONESCU, Radu, “Rudolf Schweitzer-Cumpăna”, Fundaţia Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Bucureşti, 2003 POENARU, Gheorghe, “Schweitzer Cumpăna”, Meridiane, Bucureşti, 1969

ulei pe carton, 47 cm, 38,5, semnat și datat stânga jos, cu negru, Schweitzer - Cumpăna, 1943

În formarea sa artistică, semnificativ a fost momentul plecării la Berlin, din 1904, unde a urmat cursurile Academiei Regale de Arte Frumoase. A studiat pictura, în spirit conservator, cu Adolf Schlabitz, Erich Hanche şi Arthur Kampf. Perioada studiilor berlineze a determinat apropierea sa de expresionismul german, dar şi contactul cu impresionismul şi mişcarea Secession. La sfârşitul celor patru ani de studii în cadrul instituţiei, Schweitzer deprinsese disciplina riguroasă în spiritul căreia predau pictura profesorii săi şi stăpânea în chip desăvârşit desenul şi tehnica picturală, fiind printre cei cinci studenţi, din doisprezece admişi în primul an, care au absolvit cursurile Academiei. Mai mult decât modelul compoziţiilor istorice propus de profesorii săi berlinezi, asupra lui Schweitzer-Cumpăna a acţionat impresia lăsată de lumea satului, în timpul unei perioade de lucru la Dragoslavele, experienţă care i-a marcat întreaga operă. Tematica ţărănească va deveni o constantă în pictura sa, el zugrăvind satul românesc tradiţional folosindu-se de mijloace moderne de expresie. După întoarcerea de la studii, trei ani îi petrece la Cumpăna, satul în care se stabilise familia sa, unde a pictat inspirat de peisajul argeşean cu coline blânde, de viaţa şi arta ţăranilor. În anul 1921 adaugă numelui său de familie numele satului de care se simţea profund legat, devenind cunoscut drept Schweitzer-Cumpăna. Universul rural va fi translatat de pictor în majoritatea genurilor picturale abordate, de la peisaj până la portret, astfel motivul a variat mai mult la nivel compozițional, decât în ceea ce privește sursa vizuală. Astfel se relevă și lucrarea în cauză, care apare ca un studiu animalier, drept componentă integrantă a tabloului creat de Schweitzer în lunga-i carieră. În maniera tipică de pictare, căruța și cei doi cai înhămați sunt prezentate frontal, în mijlocul compoziției, care de altfel nici nu caută să ofere alte idei picturale.

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.