Bibliografie

BOGDAN, Radu, „Theodor Aman”, Ed. De Stat pentru Literatură şi Artă, 1955 CISEK, Oscar Walter, „Aman”, Ed. Ramuri, Craiova, 1931

ulei pe lemn, 14 x 23.5 cm, semnat stânga jos, cu roşu, Th. Aman

Unul dintre capitolele semnificative ale artei lui Theodor Aman este reprezentat de operele aparţinând scenelor de gen, care, împreună cu o întreagă serie de portrete, au contribuit la oglindirea societăţii în care a trăit. Vorbim astfel despre un număr important de lucrări cu teme din viaţa satului, a burgheziei şi moşierimii din epocă, mici bijuterii ale artei de gen, pictate de artist în perioada de maturitate. Paradoxul face că Aman a ales să se folosească de scene de gen și în reprezentarea lumii satului, și, chiar dacă nu este în sensul strict parte componentă a studiilor de gen, hora tradițională răspunde unor astfel de componente stilistice. Chiar dacă s-a aflat în direct contact cu o lume căreia el însuşi îi aparţinea – „lumea bună” – Aman alege deseori să portretizeze idilismul rural, față de care simte o apropiere aparte. Horele și dansurile tradiționale românești (brâușorul) par a fi reprezentate sub același spectru ca și compozițiile tipice ale protipendadei bucureștene, așa cum le întâlnim în “seratele” și petrecerile în grădină, realizate de Theodor Aman concomitent. Această familiaritate pe care o întâlnim în lumea rurală transpusă de Aman îi aduce succesul, chiar dacă compozițiile sale nu se ridicau la nivelul celor realizate în aceiași ani de Nicolae Grigorescu. Surprinsă deseori într-o viziune ludică, relaxată, “hora” lui Aman este tratată ca un aspect cotidian și vibrează prin pasiunea și afecțiunea pe care pictorul o purta lumii țăranului. (I.P.)

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.