18. Nimfă în iarbă [1879-1880]

Studiile de nud în peisaj constituie un ciclu mai puţin cunoscut al operei lui Grigorescu, ciclu având rădăcini într-o tematică legată de Şcoala de la Barbizon (Corot şi Courbet sau chiar artiștii grupării, precum Narcisse Diaz de la Pena). Grigorescu preia, pe parcursul operei, teme și problematici picturale din ambianţa formaţiei sale, filtrându-le în formă şi viziune personală. Exerciţiul pictural propus aici stabileşte dialogul-contrast dintre nudul scăldat în lumina estivală de plein air şi fundalul de întuneric - un interior de pădure. Pe artist nu-l interesează chipul modelului, figura se ascunde în plete cu pudoare, sporind nota de senzualitate intrinsecă operei. Executată rapid, liber, concentrat, cu modelul în faţă, pe o mică foaie de placaj (aşa cum îi plăcea lui Grigorescu) lucrarea este pictură pură fară poveste, modelaj vibrat pentru nud, sugestie de vegetal proaspăt pentru zona de pământ cu iarbă şi flori pe care este aşternut corpul. Nervul şi ritmarea întreţesării tuşelor cu accente de albastru discret (florile) repetă parcă fragmentul de pădure din tabloul Andreescu la Barbizon (1879-1880). Plasarea lucrării de faţă într-unul dintre momentele franceze ale operei grigoresciene, probabil ulterior epocii de formaţie de la Barbizon, corespunde, credem, cu gramatica picturală a artistului din anii 1870. Raportată la alte lucrări cu temă similară precum Nimfă dormind (Vlahuţă, 1910, p. 126), Intrând în baie (Vlahuţă, p.167), Studiu de nud (Vlahuţă, planşa p.119), Sub cort (Vlahuţă, p. 49), pictura de faţă se impune prin prospeţimea execuţiei sur le motif, nefiind o reluare sau o completare în atelier.(I.B.) Opera „Nimfă în iarbă” reia motivul nudului academist specific primilor ani de creaţie, mai exact al femeii în natură, printre flori şi vegetaţie, pe care o redă, de această dată, prin prisma lecţiei impresioniste. Modul de abordare a suprafeţei corpului, fragmentarea liniei şi construcţia formelor prin pete de culoare, ce permit tratarea rapidă a suprafeţei, îl apropie pe Grigorescu de căutările impresioniştilor. Însă utilizarea luminii artificiale poate fi atribuită contactului acestuia cu arta simboliştilor. Raportul stabilit între trupul tinerei fete şi natura luxuriantă a primului plan pare să fie ceea ce îl interesează cel mai mult pe artist, ce nu arată a fi preocupat de zona fundalului, pentru care foloseşte tehnica clarobscurului, având ca imediat efect contrastul puternic. Carnaţia este tratată cu multă măiestrie, cu tuşe energice de rozuri pârguite şi brunuri ce se topesc unele în celelalte, lăsând totuşi să se observe umbrele vegetaţiei înconjurătoare. Opera surprinde prin timiditatea dezvăluirii nudităţii, marcată în primul rând prin ascunderea chipului sub părul răvăşit şi a trupului, în parte, printre firele dese de iarbă, iar în al doilea rând prin poza castă a tinerei, ce-şi ţine braţele chiar în dreptul sânilor. (M.N.)

Bibliografie

“Catalogul lucrărilor expuse la expoziţia jubiliară din 1906”, Inst. de Arte Grafice „Carol Gőbl”, Bucureşti, 1906 JIANU, Ionel, “Grigoresco”, Editions en langues étrangères, Bucarest, 1956 NOCHLIN, Linda, “Courbet”, Thames &Hudson, London, 2007 PETRAȘCU, Nicolae, “N.Grigorescu”, Tipografia Bucovina, I.E. Torouţiu, Bucureşti, 1930 VLAHUȚĂ, Alexandru,”Pictorul N.I.Grigorescu. Vieaţa şi opera lui”, Ediţia Casei Şcoalelor, Bucureşti, Atelierele grafice Socec/Co, 1910

Dimensiuni

height 14 cm, custom 23,5

Descriere

ulei pe lemn, semnat dreapta jos, cu roşu, Grigorescu

Datare

1879-1880

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.