1. Ţărăncuţă odihnindu-se

Arthur Verona ne apare astăzi ca unul dintre produsele tipice ale atmosferei artistice românești din amurgul secolului secol XIX - început de secol XX. Urmând traseul deja instituționalizat al artistului în epocă, Verona ajungea în 1895 la München cu dorința de a-și dedica întreaga existență artei, dat fiind faptul că acesta începuse să practice pictura încă din adolescență, la îndrumarea fratelui mai mare, Nicolae Henri. Pentru artistul nostru, mediul academic munchenez nu va însemna decât ocazia unei apropieri de plein-air-ism, prin contactul cu Fritz von Uhde, secesionist și pictor în manieră impresionistă, dar și prin întâlnirea cu întemeietorul coloniei de la Baia Mare, Simon Hollosy, de la care preia tendința realismului senzorial. Ultimii ani ai secolului XIX îl prezintă pe Verona la răscrucea dintre respingerea academismului diletant (orientarea oficială) și alegerea unui traseu impresionist, caracterizat prin maniera plein-air-istă de parcurgere a naturii. Alăturând atracția pentru creația lui Grigorescu, ce stăpânea fără dubiu întreaga atmosferă din preajma lui 1900, dar și practica unui întreg an de studiu la Paris, opera lui Verona începea să se desprindă de dogmele academismului munchenez și autohton, luând calea unui tipar artistic ce îl va apropia de societatea “Tinerimea Artistică”. Principala caracteristică a artei practicate de Verona, cel puțin în domeniul picturii în peisaj, s-a conturat în jurul atracției pentru motivul tradițional, preluat de la Grigorescu. Însă acesta nu s-a pierdut într-un epigonism facil; printr-o înțelegere profundă a picturii în aer liber, Verona temperează motivul (lumea țăranului) cu o pictură de factură impresionistă. Compunerea paletei de culori a rămas tributară în special peisajului din zona Herței, ce a devenit o adevărată semnătură a uleiurilor lui Verona. Țărăncuțele lui, chiar dacă îl apropie de post-grigorescianism, rămân rareori subiectul pânzelor datorită atracției lui Verona către o pictură senzorială, relatată și în opera de față prin pictarea în natură. (I.P.)

Bibliografie

PREUTU, Marina, RĂILEANU, Brândușa, “Pictorii familiei Verona”, Ed. Humanitas, București, 2002 ZURESCU, Ion, “Verona”, E.S.P.L.A., București, 1957

Dimensiuni

width 58 cm, custom 44,5

Descriere

ulei pe placaj, semnat şi datat stânga jos, cu negru, Verona, (19)15

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.