otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
Ritmul neobișnuit al compozițiilor, unitatea concepției plastice, cromatica personală, și mai presus, lumea imaginară desprinsă din basme și viziuni mitice transmit o atmosferă specifică, pe care o simțim în cadrul lucrărilor sale. A preluat temele din țară pentru a le reda într-o manieră europeană modernă. Dansatorii, muzicanții, obiceiurile folclorice tradiționale, nunțile și petrecerile pe care le-a văzut în Dobrogea, înțelese acum în spiritul școlii Montparnasse, cu care venise în contact la Paris, au exaltat exuberanța artistei, potrivindu-se cu fantezia și realitatea. Subiectele tablourilor sale vor relua, fără să repete, câteva teme ce vor evolua în calitatea plastică, în știința sintetizării și a redării imaginii cu spontaneitate creatoare, iar evoluția acestora poate explica intențiile artistei. În perioada interbelică, a anilor 1930- 1940 și imediat după, Magdalena Rădulescu a creat multe lucrări cu teme etnografice și de dans. În această perioadă apar lucrări precum „Horă” (1940), „Călușarii” (1945), „Dansatoarele focului” (1945) sau „Dansator” (1944), în care motivele de dans popular sunt reprezentate intens, ritmic și expresiv. A continuat să includă astfel de teme în operele sale de-a lungul întregii cariere, inclusiv după 1946, până aproape de anul 1981. Astfel, lucrările cu dansatori fac parte din creația sa de la mijlocul anilor 1930 până spre începutul anilor 1980, pe o durată de aproximativ patru decenii. Ca și stil de creație al artistei, acesta este unul personal și românesc, cu aluzii la un spațiu oniric. Acest stil de sărbătoare s-a dezvoltat încă din copilărie, unde Magdalena a avut ocazia să participe la numeroase nunți și petreceri ale satului pe care cu timpul le-a transpus în cadrul lucrărilor sale, alături de înclinația asupra costumelor tradiționale, de sărbătoare, dar și a podoabelor. Lucrările sale cuprind o mulțime de teme fantastice sau imagini cu personaje suave, unde toate acestea sunt completate de vestimentația bogată și atent construită la detalii ce vrea să surprindă și să descrie cât mai bine caracterul și lupta cu propria viață a acestora.
În ceea ce privește lucrarea de față, pe care o putem încadra în perioada anilor 1975, centrul de interes al acesteia este dat de către multitudinea dansatorilor ce se află în cadrul scenei și a expresiilor lor diverse. Scena surprinde o mulțime de personaje ce dansează și care poartă o vestimentație elaborată și specifică cu cea a dansatorilor, datorită culorilor și a accesoriilor pe care aceștia le poartă. De cele mai multe ori personajele sale au expresii diverse, confuze și cu mâini ridicate ce par să nu aibă nicio continuitate sau idee clară cu privire la ce urmează să se întâmple în cadrul scenei, unde mai mult acestea par să fie detașate de realitatea lor strictă, trăind și plutind într-o lume de vis, separată de lumea reală în care se află.Personajele reprezentate poartă o vestimentație de culoare roșie, albastră și verde. După modul de reprezentare în cadrul compoziției, aceștia sunt surprinși în momentului unui dans, și care se înscrie perfect în firescul univers artistic al Magdalenei unde mișcarea, culoarea și simbolul coexistă într-o compoziție vibrantă. Dinamismul scenelor, costumul ridicat la rang de identitate și suprapunerea acțiunilor conturează o lume plină de energie, în care tradiția populară este reinterpretată printr-o viziune modernă și personală. Prin acest limbaj plastic alert și exuberant, artista nu redă doar ritmul vieții colective, ci propune o lectură poetică a spiritului uman, transformând sărbătoarea într-o celebrare a vitalității, apartenenței și expresiei autentice.
Bibliografie
ARDELEAN Alexandra, ”Magdalena Rădulescu 120 de ani de grație boemă”, Muzeul de Artă Brașov, 2022.
DEAC Mircea, ”Magdalena Rădulescu”, Editura Meridiane, București, 1980.
Dimensiuni
width 61 cm, height 46 cm
Descriere
ulei pe pânză, semnat și datat dreapta jos, cu negru, ”Magdalena Rădulescu, 1970”
Informații documentare
Opera este reprodusă în catalogul “Magdalena Rădulescu: 120 de ani de grație boemă”, Alexandra Ilnițchi-Ardelean, Editura Muzeului de Artă Brașov, 2022.
Datare
1970
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Ritmul neobișnuit al compozițiilor, unitatea concepției plastice, cromatica personală, și mai presus, lumea imaginară desprinsă din basme și viziuni mitice transmit o atmosferă specifică, pe care o simțim în cadrul lucrărilor sale. A preluat temele din țară pentru a le reda într-o manieră europeană modernă. Dansatorii, muzicanții, obiceiurile folclorice tradiționale, nunțile și petrecerile pe care le-a văzut în Dobrogea, înțelese acum în spiritul școlii Montparnasse, cu care venise în contact la Paris, au exaltat exuberanța artistei, potrivindu-se cu fantezia și realitatea. Subiectele tablourilor sale vor relua, fără să repete, câteva teme ce vor evolua în calitatea plastică, în știința sintetizării și a redării imaginii cu spontaneitate creatoare, iar evoluția acestora poate explica intențiile artistei. În perioada interbelică, a anilor 1930- 1940 și imediat după, Magdalena Rădulescu a creat multe lucrări cu teme etnografice și de dans. În această perioadă apar lucrări precum „Horă” (1940), „Călușarii” (1945), „Dansatoarele focului” (1945) sau „Dansator” (1944), în care motivele de dans popular sunt reprezentate intens, ritmic și expresiv. A continuat să includă astfel de teme în operele sale de-a lungul întregii cariere, inclusiv după 1946, până aproape de anul 1981. Astfel, lucrările cu dansatori fac parte din creația sa de la mijlocul anilor 1930 până spre începutul anilor 1980, pe o durată de aproximativ patru decenii. Ca și stil de creație al artistei, acesta este unul personal și românesc, cu aluzii la un spațiu oniric. Acest stil de sărbătoare s-a dezvoltat încă din copilărie, unde Magdalena a avut ocazia să participe la numeroase nunți și petreceri ale satului pe care cu timpul le-a transpus în cadrul lucrărilor sale, alături de înclinația asupra costumelor tradiționale, de sărbătoare, dar și a podoabelor. Lucrările sale cuprind o mulțime de teme fantastice sau imagini cu personaje suave, unde toate acestea sunt completate de vestimentația bogată și atent construită la detalii ce vrea să surprindă și să descrie cât mai bine caracterul și lupta cu propria viață a acestora.
În ceea ce privește lucrarea de față, pe care o putem încadra în perioada anilor 1975, centrul de interes al acesteia este dat de către multitudinea dansatorilor ce se află în cadrul scenei și a expresiilor lor diverse. Scena surprinde o mulțime de personaje ce dansează și care poartă o vestimentație elaborată și specifică cu cea a dansatorilor, datorită culorilor și a accesoriilor pe care aceștia le poartă. De cele mai multe ori personajele sale au expresii diverse, confuze și cu mâini ridicate ce par să nu aibă nicio continuitate sau idee clară cu privire la ce urmează să se întâmple în cadrul scenei, unde mai mult acestea par să fie detașate de realitatea lor strictă, trăind și plutind într-o lume de vis, separată de lumea reală în care se află.Personajele reprezentate poartă o vestimentație de culoare roșie, albastră și verde. După modul de reprezentare în cadrul compoziției, aceștia sunt surprinși în momentului unui dans, și care se înscrie perfect în firescul univers artistic al Magdalenei unde mișcarea, culoarea și simbolul coexistă într-o compoziție vibrantă. Dinamismul scenelor, costumul ridicat la rang de identitate și suprapunerea acțiunilor conturează o lume plină de energie, în care tradiția populară este reinterpretată printr-o viziune modernă și personală. Prin acest limbaj plastic alert și exuberant, artista nu redă doar ritmul vieții colective, ci propune o lectură poetică a spiritului uman, transformând sărbătoarea într-o celebrare a vitalității, apartenenței și expresiei autentice.
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
ARDELEAN Alexandra, ”Magdalena Rădulescu 120 de ani de grație boemă”, Muzeul de Artă Brașov, 2022.
DEAC Mircea, ”Magdalena Rădulescu”, Editura Meridiane, București, 1980.
Dimensiuni
width 61 cm, height 46 cm
Descriere
ulei pe pânză, semnat și datat dreapta jos, cu negru, ”Magdalena Rădulescu, 1970”
Informații documentare
Opera este reprodusă în catalogul “Magdalena Rădulescu: 120 de ani de grație boemă”, Alexandra Ilnițchi-Ardelean, Editura Muzeului de Artă Brașov, 2022.
