otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
Crescut în lumea basmelor oltenești și a ființelor telurice sau celeste, Sabin Bălașa dezvoltă încă din copilărie o legătură profundă cu natura și cosmosul. Contactul cu valorile fundamentale ale culturii, religiei și artei clasice e mijlocit de vasta bibliotecă întemeiată de tatăl său în casa din județul Olt. Artist multivalent, cu o vădită deschidere umanistă, Bălașa se va afirma, treptat, în postura de pictor, cineast și scriitor. Își construiește propriul său univers magic și transcendental, cu elemente spirituale adânc împământenite în străfundul ființei sale. Plecând de la crezul conform căruia tema artei este viața însăși, va face uz de toate cunoștințele pe care le-a acumulat în anii copilăriei și ai tinereții. Își asumă misiunea social-artistică destinată în mod obișnuit creatorilor și prefigurează exaltarea artistului în fața cosmosului infinit. Majoritatea operelor sale sunt plasate într-un spațiu fantastic, alegere determinată îndeosebi de utilizarea albastrului, culoare dominantă în creațiile sale. Albastrul lui Bălașa conferă artei sale sentimentul eternității. Cromatica sa devine o matrice spirituală a poporului român, avându-și rădăcinile în lirismul lui Eminescu și în mitul Mioriței. Artistul încifrează metafore vizuale printr-o serie de simboluri arhetipale pe care le traduce în alegorii contemporane. Tema esențială a romantismului cosmic imaginat de Bălașa va rămâne, însă, figura umană. Pictorul surprinde omul în perioada tinereții și conferă personajului feminin statutul de laitmotiv al operei sale. Redate nud, cu fizionomii mai mult sau mai puțin articulate, modelele lui Bălașa capătă, pe rând, statutul de muze ale ploii, mame ale pământului, zeițe sau cariatide ale civilizației. Surprinse frontal, impunătoare ca niște zeițe, văzute din profil ori redate din spate, stând jos ori încălecând animale fantastice; protagonistele propuse de artist ne captivează cu unduirile și arabescurile trupurilor, cu părul lung, bogat, care le acoperă ușor silueta și cu atitudinea lor hipnotizantă. În opera de față, însă, muza lui Sabin Bălașa e redată orizontal, cu trupul odihnindu-se pe pânza albă, cu părul bălai care alunecă spre mare, cu mâna și piciorul ușor îndoite. Plasată în larg, ghidată de valuri și îmbrățișată de briză, muza ne invită să descoperim cadrul oniric în care își desfășoară tihna. Albastrul devine acum mai mult decât o alegere cromatică – va fi o stare de spirit – în care personajul feminin se cufundă treptat, lăsându-se pradă tărâmului viselor. Omul va fi consacrat, așadar, visurilor și dorințelor artistului. Arta fantastică a lui Bălașa, indiscutabil orientată către univers, se supune adesea unui topos necunoscut și unui interval de timp incert. Valoarea afectivă a lucrărilor sale e intensificată de coagularea vizuală a mitului, a istoriei și a întinderii nemărginite a imaginației sale.
Bibliografie
DEAC, Mircea, ”Sabin Bălașa”, Editura Meridiane, București, 1984.
BĂLAȘA, Tudor, ”Sabin Bălașa”, Editura Monitorul Oficial, București, 2013.
Dimensiuni
width 130 cm, height 72 cm
Descriere
ulei pe pânză, semnat și datat dreapta jos, cu albastru, "Sabin Bălașa, (19)72"
Datare
1972
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Crescut în lumea basmelor oltenești și a ființelor telurice sau celeste, Sabin Bălașa dezvoltă încă din copilărie o legătură profundă cu natura și cosmosul. Contactul cu valorile fundamentale ale culturii, religiei și artei clasice e mijlocit de vasta bibliotecă întemeiată de tatăl său în casa din județul Olt. Artist multivalent, cu o vădită deschidere umanistă, Bălașa se va afirma, treptat, în postura de pictor, cineast și scriitor. Își construiește propriul său univers magic și transcendental, cu elemente spirituale adânc împământenite în străfundul ființei sale. Plecând de la crezul conform căruia tema artei este viața însăși, va face uz de toate cunoștințele pe care le-a acumulat în anii copilăriei și ai tinereții. Își asumă misiunea social-artistică destinată în mod obișnuit creatorilor și prefigurează exaltarea artistului în fața cosmosului infinit. Majoritatea operelor sale sunt plasate într-un spațiu fantastic, alegere determinată îndeosebi de utilizarea albastrului, culoare dominantă în creațiile sale. Albastrul lui Bălașa conferă artei sale sentimentul eternității. Cromatica sa devine o matrice spirituală a poporului român, avându-și rădăcinile în lirismul lui Eminescu și în mitul Mioriței. Artistul încifrează metafore vizuale printr-o serie de simboluri arhetipale pe care le traduce în alegorii contemporane. Tema esențială a romantismului cosmic imaginat de Bălașa va rămâne, însă, figura umană. Pictorul surprinde omul în perioada tinereții și conferă personajului feminin statutul de laitmotiv al operei sale. Redate nud, cu fizionomii mai mult sau mai puțin articulate, modelele lui Bălașa capătă, pe rând, statutul de muze ale ploii, mame ale pământului, zeițe sau cariatide ale civilizației. Surprinse frontal, impunătoare ca niște zeițe, văzute din profil ori redate din spate, stând jos ori încălecând animale fantastice; protagonistele propuse de artist ne captivează cu unduirile și arabescurile trupurilor, cu părul lung, bogat, care le acoperă ușor silueta și cu atitudinea lor hipnotizantă. În opera de față, însă, muza lui Sabin Bălașa e redată orizontal, cu trupul odihnindu-se pe pânza albă, cu părul bălai care alunecă spre mare, cu mâna și piciorul ușor îndoite. Plasată în larg, ghidată de valuri și îmbrățișată de briză, muza ne invită să descoperim cadrul oniric în care își desfășoară tihna. Albastrul devine acum mai mult decât o alegere cromatică – va fi o stare de spirit – în care personajul feminin se cufundă treptat, lăsându-se pradă tărâmului viselor. Omul va fi consacrat, așadar, visurilor și dorințelor artistului. Arta fantastică a lui Bălașa, indiscutabil orientată către univers, se supune adesea unui topos necunoscut și unui interval de timp incert. Valoarea afectivă a lucrărilor sale e intensificată de coagularea vizuală a mitului, a istoriei și a întinderii nemărginite a imaginației sale.
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.