113. Portretul Cellei Serghi [1948]

Magdalena Rădulescu întreprinde un proces de creație laborios în care se întrepătrund, treptat, simbolismul, expresionismul și arta populară. Artista reușește să armonizeze elemente ce sunt, în aparență, eterogene. Resursă inepuizabilă în imaginarul său creator – copilăria – este o temă recurentă populară în pânzele sale. Parfumul oriental al Dobrogei va rămâne profund întipărit în mintea Magdalenei Rădulescu. Aceasta a locuit, succesiv, la Constanța și Galați, plasamente geografice sub protecția cărora a avut șansa să intre în contact direct cu dansurile și costumele orientale, dar și cu tătarii și odaliscele pe care le vom întâlni mai târziu în lucrările sale. Figurile oamenilor simpli vor căpăta în opera sa semnificații mult mai înalte. Ca într-un ritual, Magdalena Rădulescu va relua constant teme precum ”hora” sau ”călușarii”. Spectacolul, înțeles drept lumea teatrului, a circului, sau a dansului, îi va servi, de asemenea, ca sursă de inspirație. Lucrările Magdalenei Rădulescu apar drept o moștenire spirituală pe care artista se simte responsabilă să o transmită mai departe. Însă Magdalena Rădulescu va răzbate, tematic, dincolo de filonul tradițional și lumea spectacolului și se va remarca și în portretistică. Se va integra în cercurile literar-artistice ale vremii și se va împrieteni cu personalități precum Cella Serghi, Petru Comarnescu, Miron Radu Paraschivescu, Yvonne Stahl, Lilly Carandino, Tantzi Cocea ori Clody Bertola. De Cella Serghi o va lega o strânsă prietenie, motiv pentru care o va transcrie adesea pictural în pânzele sale. Cu buclele blonde și buzele roșii, protagonista se impune detașat și în cadrul operei de față. Cella Serghi a fost una dintre vocile feminine importante ale literaturii interbelice. Absolventă a Facultății de Drept, va practica avocatura, însă va continua să-și exerseze condeiul și în proză, reportaje și cronici teatrale care se vor bucura de un real succes. Va debuta cu romanul ”Pânza de păianjen”, devenit ulterior o piatră de hotar în economia creației sale, iar talentul său va fi încurajat și susținut de scriitori precum Liviu Rebreanu, Mihail Sebastian sau Camil Petrescu.

Bibliografie

DEAC, Mircea, ”Magdalena Rădulescu”, Editura Meridiane, București, 1980. ”Magdalena Rădulescu. Pictură și grafică”, Muzeul Național de Artă al României, București, 1994. ILNIȚCHI-ARDELEAN, Alexandra, ”Magdalena Rădulescu”, Muzeul de Artă Brașov, Brașov, 2022.

Dimensiuni

width 71.5 cm, height 96.5 cm

Descriere

ulei pe pânză, semnat și datat dreapta jos, cu brun, ”Magdalena Rădulescu, 1948”

Datare

1948

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.