110. Natură statică cu porumbel și ceas de buzunar

Bazându-și întreaga creație în jurul a trei principii-cheie: concepție-construcție-execuție, Theodor Pallady tinde mai departe de realizarea unei simple picturi și propune lucrărilor sale statutul de opere de artă. Artistul se concentrează asupra depășirii sugestiei și a senzorialului empiric în încercarea de a transpune pe pânză semnificații mult mai profunde. Natura statică reprezintă o temă recurentă în creația sa, iar mesajul acesteia e încifrat de obicei în alăturările de obiecte mai mult sau mai puțin convenționale. Pallady realizează o pictură intimistă, inspirată din cotidian, în care se relevă publicului pe sine. Construiește veritabile poeme picturale în care subiectele sunt decodificate armonios, prin ritmuri și culori. Fie că sunt cancee cu flori, merinde, veselă, ziare sau cărți; fie că sunt chiar elementele recuzitei sale uzuale: ochelarii sau bastonul, subiectele propuse de Pallady sunt, cel mai adesea, inspirate din realitatea imediată. În lucrările artistului, linia incisivă a desenului primează. Importanța ductului grafic e preluată de la Degas. Acesta din urmă obișnuia să reitereze constant primatul formei în detrimentul pensulațiilor și al cromaticii. Maestru desăvârșit al compoziției, Pallady excelează în ordonarea subiectelor care compun naturile sale statice. De obicei, cărțile care încununează mesele din compozițiile sale fac trimiteri către volume care formează nucleul literar al pictorului: Baudelaire, Proust sau Nietzsche. Putem traduce, prin urmare, ritmurile literare, poetice sau filosofice din creația sa în tălmăcirea înțelesurilor unor capodopere universale. Muzicalitatea operelor sale este profund influențată de solemnitatea pe care artistul o preia din partiturile lui Beethoven. De această dată, artistul se oprește asupra unui volum frumos legat sub auspiciile unei solide coperți albastre, peste care așează atent ceasul de buzunar. În imediata apropiere plasează porumbelul alb, simbol al purității, păcii și al speranței în strânsă legătură cu crenguțele de brad. Putem afirma, așadar, faptul că Pallady a redat cu ingeniozitate frumusețea unor forme în aparență banale și a excelat în codificarea simbolurilor în majoritatea pânzelor sale.

Bibliografie

”Desene de Theodor Pallady din Colecția Muzeului Țării Crișurilor”, în ”Biharea”, 1980, pp. 291-322. Florin Rogneanu, ”Theodor Pallady și tentația absolutului”, în ”Oltenia. Studii și comunicări”, nr. V-VI, 1986, pp. 205-209. ȘORBAN, Raoul, „Theodor Pallady”, Ed. Meridiane, București, 1975. CEBUC, Alexandru, „Pallady”, Ed. Monitorul Oficial R. A., București, 2008.

Dimensiuni

width 41.5 cm, height 47 cm

Descriere

ulei pe hârtie lipită pe carton, semnat lateral stânga, în creion, ”TP”

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.