otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
Magdalena Rădulescu a avut o creație bogată, iar indiferent de temele abordate în desene și pictură, subiectul principal al lucrărilor sale erau mereu oamenii. A fost atât o artistă excepțională, cât și o persoană care s-a apropiat de inimile celor din jur. Studiile sale în domeniul artei reflectă însăși atitudinea ei față de viață: un proces continuu de explorare. Artista a deputat în arta plastică după Primul Război Mondial, într-o societate măcinată de contradicții și frământări. Crescând într-un mediu intelectual și având posibilitatea să studieze în străinătate, s-a format, ca artistă, în spiritul școlii germane și franceze într-un climat artistic ce urmărea ieșirea din traditionalism.La Munchen a învățat să deseneze și în special să realizeze portrete. Nemulțumită fiind de direcția aleasă, a plecat la Paris.
Prima sa manifestare expozițională a avut loc în 1924 la Salonul Oficial din București, unde a expus o acuarelă. Magdalena Rădulescu a ridicat în spațiile artei moderne contemporane semnele spiritualității românești la nivelul valorilor universale. Creația ei s-a extins asupra conținutului conștiinței, asupra acelui domeniu în care sălăjduiesc deopotrivă faptele veridice cu miturile și legendele populare, visul cu dorul și elanul, fabulosul și fantezia cu bucuria de a trăi. Ritmul neobișnuit al compozițiilor, unitatea concepției plastice, cromatica personală, și mai presus, lumea imaginară desprinsă din basme și viziuni mitice transmit o atmosferă specifică, pe care o simțim în cadrul lucrărilor sale. Magdalena Rădulescu a avut o creație bogată, iar indiferent de temele abordate în desene și pictură, subiectul principal al lucrărilor sale erau mereu oamenii. A fost atât o artistă excepțională, cât și o persoană care s-a apropiat de inimile celor din jur. A fost atrasă de minorități din copilărie, iar influența etniilor dobrogene cu care a intrat în contact a rămas o componentă influentă asupra personalității și lucrărilor sale. Legătura ei cu comunitatea romă a fost bine-cunoscută și chiar stilul ei de viață a fost caracterizat de nodadism. Caracteristicile de bază ale modelelor sale erau păstrate în picturi, însă persoanele reale au fost transformate în prinți și prințese. Această transfigurare a realității indică dorința de a o schimba, pictura devenind o formă necesară de escapism. Felul etnic în care se îmbracă atrăgea atenția cât și accesoriile purtate de acestea (bijuterii, coroane, coliere) a făcut-o pe artistă să își dorească să transpună aceste elemente și accesorii și în cadrul lucrărilor sale. Astfel, tinerele din portretele ei se pot observa purtând adesea piese vestimentare tradiționale românești, balcanice, rome sau de nuntă alături de bijuterii.O altă caracteristică importantă a stilului său este utilizarea albului cretos. Artista folosește această nuanță pentru creea armonii cromatice și contraste puternice în cadrul personajelor, element observat de asemenea, și în reprezentarea de față, în realizarea tinerei mirese ce poartă o rochie albă de mireasă cu accesorii atât în zona gâtului cât și a capului, elemente ce denotă bogăția și amundența acesteia, dar și în cazul chenarului utilizat pentru a o încadra pe tânără.
Astfel, întregul portret este realizat cu ajutorul acestor elemente, detalii, vestimentație și accesorii specifice pe care artista le-a văzut încă din copilărie în rândul tinerelor și care și-au pus amprena mai târziu în cadrul lucrărilor sale. Alte lucrări similare cu aceasta sunt: ”Autoportret în rochie de mireasă” și ”Autoportret în costum oriental”, unde și în cazul acestora accentul este pus tot pe atenția la detalii, accesorii, vestimentație, motivul miresei, conturarea atentă a fizionomiei a corpului, dar și a fundalului, elemente ce sunt recurente și caracteristice artistei în modul de realizare al operelor sale.
Brașov, 2022
Bibliografie
DEAC Mircea, ”Magdalena Rădulescu”, Editura Meridiane, București, 1980.
ARDELEAN Alexandra, ”Magdalena Rădulescu 120 de ani de grație boemă”, Muzeul de Artă Brașov, 2022
Dimensiuni
width 54.5 cm, height 76 cm
Descriere
ulei pe carton, semnat dreapta jos, cu negru, ”Magdalena Rădulescu”
Datare
anii '40
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Magdalena Rădulescu a avut o creație bogată, iar indiferent de temele abordate în desene și pictură, subiectul principal al lucrărilor sale erau mereu oamenii. A fost atât o artistă excepțională, cât și o persoană care s-a apropiat de inimile celor din jur. Studiile sale în domeniul artei reflectă însăși atitudinea ei față de viață: un proces continuu de explorare. Artista a deputat în arta plastică după Primul Război Mondial, într-o societate măcinată de contradicții și frământări. Crescând într-un mediu intelectual și având posibilitatea să studieze în străinătate, s-a format, ca artistă, în spiritul școlii germane și franceze într-un climat artistic ce urmărea ieșirea din traditionalism.La Munchen a învățat să deseneze și în special să realizeze portrete. Nemulțumită fiind de direcția aleasă, a plecat la Paris.
Prima sa manifestare expozițională a avut loc în 1924 la Salonul Oficial din București, unde a expus o acuarelă. Magdalena Rădulescu a ridicat în spațiile artei moderne contemporane semnele spiritualității românești la nivelul valorilor universale. Creația ei s-a extins asupra conținutului conștiinței, asupra acelui domeniu în care sălăjduiesc deopotrivă faptele veridice cu miturile și legendele populare, visul cu dorul și elanul, fabulosul și fantezia cu bucuria de a trăi. Ritmul neobișnuit al compozițiilor, unitatea concepției plastice, cromatica personală, și mai presus, lumea imaginară desprinsă din basme și viziuni mitice transmit o atmosferă specifică, pe care o simțim în cadrul lucrărilor sale. Magdalena Rădulescu a avut o creație bogată, iar indiferent de temele abordate în desene și pictură, subiectul principal al lucrărilor sale erau mereu oamenii. A fost atât o artistă excepțională, cât și o persoană care s-a apropiat de inimile celor din jur. A fost atrasă de minorități din copilărie, iar influența etniilor dobrogene cu care a intrat în contact a rămas o componentă influentă asupra personalității și lucrărilor sale. Legătura ei cu comunitatea romă a fost bine-cunoscută și chiar stilul ei de viață a fost caracterizat de nodadism. Caracteristicile de bază ale modelelor sale erau păstrate în picturi, însă persoanele reale au fost transformate în prinți și prințese. Această transfigurare a realității indică dorința de a o schimba, pictura devenind o formă necesară de escapism. Felul etnic în care se îmbracă atrăgea atenția cât și accesoriile purtate de acestea (bijuterii, coroane, coliere) a făcut-o pe artistă să își dorească să transpună aceste elemente și accesorii și în cadrul lucrărilor sale. Astfel, tinerele din portretele ei se pot observa purtând adesea piese vestimentare tradiționale românești, balcanice, rome sau de nuntă alături de bijuterii.O altă caracteristică importantă a stilului său este utilizarea albului cretos. Artista folosește această nuanță pentru creea armonii cromatice și contraste puternice în cadrul personajelor, element observat de asemenea, și în reprezentarea de față, în realizarea tinerei mirese ce poartă o rochie albă de mireasă cu accesorii atât în zona gâtului cât și a capului, elemente ce denotă bogăția și amundența acesteia, dar și în cazul chenarului utilizat pentru a o încadra pe tânără.
Astfel, întregul portret este realizat cu ajutorul acestor elemente, detalii, vestimentație și accesorii specifice pe care artista le-a văzut încă din copilărie în rândul tinerelor și care și-au pus amprena mai târziu în cadrul lucrărilor sale. Alte lucrări similare cu aceasta sunt: ”Autoportret în rochie de mireasă” și ”Autoportret în costum oriental”, unde și în cazul acestora accentul este pus tot pe atenția la detalii, accesorii, vestimentație, motivul miresei, conturarea atentă a fizionomiei a corpului, dar și a fundalului, elemente ce sunt recurente și caracteristice artistei în modul de realizare al operelor sale.
Brașov, 2022
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
DEAC Mircea, ”Magdalena Rădulescu”, Editura Meridiane, București, 1980.
ARDELEAN Alexandra, ”Magdalena Rădulescu 120 de ani de grație boemă”, Muzeul de Artă Brașov, 2022
Dimensiuni
width 54.5 cm, height 76 cm
Descriere
ulei pe carton, semnat dreapta jos, cu negru, ”Magdalena Rădulescu”
