24. Fată în interior [1926-1928]

De obicei, modelul se confundă cu personaje din biografia artiștilor, astfel că în tranziția din mediul real pe pânză ori carton, modelului îi va fi îngăduit să pășească atât în atelierul, cât și în căminul pictorului. Situat dincolo de redarea veridică și extazul în fața motivului, Nicolae Tonitza își va surprinde muzele în iatac, șezând pe scaun, întinse pe divan; înfățișate frontal, din profil sau chiar din spate. Artistul posedă capacitatea de a reda expresivitatea corpului indiferent de ipostaza în care pozează modelul său. Rezultatul numeroaselor studii efectuate pe model se va transpune, la Tonitza, într-o deosebită capacitate de a pătrunde în universul interior al modelului și de a pune în valoare sentimente precum singurătatea și tristețea. Remarcăm, și în opera de față, specificitatea ilustrării chipului lipsit de prezența pupilelor; părul negru, tuns scurt și încrucișarea mâinilor deasupra coapselor. Marcă a stilului său propriu va rămâne, indiscutabil, maniera inedită de redare a pupilelor. Vom descoperi aici micile puncte negre, brune ori albastre în care pictorul include un întreg univers. De cele mai multe ori, după cum remarca Barbu Brezianu, Tonitza suprapune două sau trei nuanțe, neamestecate anterior (negru peste gri ori albastru; brun peste verde) ajungând astfel la rezultatul final – ”îngeri cu ochii dilatați de azur”, după cum observa Perpessicius. După însușirea preceptelor academismului münchenez și a învățăturilor de la Belle-Artele din Iași, artistul va stăpâni anatomia umană și va prelua tematica în creația sa. Opera de față, intitulată de însuși Tonitza pe versoul lucrării ”Studiu pentru un portret”, a participat la expoziția ”N.N. Tonitza” organizată la Muzeul Național de Artă din București în anul 1964. Protagonista ar putea fi atât una dintre fiicele sale, cât și o muză generalizată. Ilustrată pe pat, în șezut, cu mâinile împreunate, poziționate atent pe partea superioară a membrelor, protagonista se distinge prin părul negru abanos și rochia gri, care cade deasupra genunchilor și contrastează puternic cu fundalul roșu aprins. Reprezentativă pentru perioada sfârșitului anilor ‘20, când artistul își asumase deja tehnica necesară redării chipurilor și trupurilor în creația sa, lucrarea de față ne dezvăluie interesul pentru linie și culoare. Opera a fost inclusă, de asemenea, de-a lungul vremii, în mai multe colecții particulare reputate.

Bibliografie

DEAC, Mircea, ”Nudul în pictura românească”, Monitorul Oficial, București, 2010. GEORGESCU, Radu Călin, ”Scurtă hermeneutică a nudului în pictura românească”, București, 2011. PARIZESCU, Vasile, ”Viața ca o pasiune. Colecționarii.”, Monitorul Oficial, București, 2012.

Dimensiuni

width 34 cm, height 49 cm

Descriere

ulei pe carton, semnat dreapta sus, cu brun, "Tonitza"

Informații documentare

Opera a participat la expoziția ”N. N. Tonitza”, Muzeul de Artă al R.P.R., București, ianuarie - martie 1964 și este reprodusă în catalogul expoziției sub denumirea ”Femeie în gri pe fotoliu”, cat. 132.

Lot.notes

Pe verso, notat și semnat: ”Studiu pentru un portret, N. Tonitza”

Datare

1926-1928

Provenienţă

colecția Alexandru Nicolaescu; colecția Zoia Ceaușescu: ⁠Confiscată în decembrie 1989, fiind preluată de Muzeul Național de Artă al României. Restituită moștenitorilor familiei Zoia Ceaușescu, în anul 2012; colecție privată.

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.