145. Cei ce se plimbă [1957]

Pasionat de marile valori românești, de creația tradițională, Țuculescu rămâne unic în istoria artei datorită limbajului plastic pe care îl folosește mai ales în peisajul picturii românești, unde o perioadă importantă în cadrul creației sale este cea totemică de final, denumită şi perioada ,,semnelor şi a simbolurilor” care este caracterizată de modul în care pictura sa transcende şi reuşeşte să propună un nou sistem de simboluri, care va transforma imaginea în expresia pură a eului creator. Acesta se afirmă drept un autentic interpret al naturii și excelează mai cu seamă în realizarea peisajelor, unde începând cu anii 1940 va începe să realizeze cât mai multe lucrări având ca temă centrală câmpul cu flori, în special câmpul de rapiță sau a diverselor flori de câmp, din care face parte și opera de față. Lucrarea este din perioada finală a creaţiei sale, realizată în anul 1957 și se concentrează pe surprinderea unui câmp cu flori și a două toteme. Câmpurile sale sunt adevărate descărcări cromatice contrastante. Galbenul crud al vegetației este alături de verdele, albastrul cerului cât și a norilor albi. Acesta depășește cadrul decorativ, pur imitativ și tinde către încărcarea afectivă a pânzei prin utilizarea unei palete exacerbate și exuberante. Astfel, lucrările sale ce surprind peisajul de câmp cu flori reprezintă una dintre temele sale predilecte pe care le va relua sub diverse forme și aspecte. În cele mai multe lucrări, Țuculescu încearcă să folosească elemente recurente care să-i definească stilul și modul de lucru. Lucrările sale păstrează frânturi recognoscibile ale spațiului real din care se inspiră, însă le modifică în conformitate cu viziunile sale proprii. Țuculescu propune estetica fantastică a basmelor și inserează adesea troițe și toteme pe care le împrumută din arta populară și unde reinterpretează elementele folclorice într-o manieră profund modernă în cadrul operelor sale, unde câteva exemple în acest sens sunt: ,, Zbor peste câmpie”, ,,Femei la câmp”, ,Flori” sau ,,Albăstrele de câmp”. Multe dintre acestea pun accent pe culoarea și vibrația naturii. Nuanțele cromatice sunt accentuate de alternările armonioase și de tonurile puternice, unde prin intermediul acesta, lucrările capătă o formă stilizată și se transformă într-un decor floral ireal asemănător covoarelor sau scoarțelor oltenești pe care le integrează adesea în operele sale.

Bibliografie

COMARNESCU Petru ”Ion Țuculescu”, Editura Meridiane, București, 1967. DAVIDESCU, Cătălin, "Țuculescu", Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1988.

Dimensiuni

width 61 cm, height 52 cm

Descriere

ulei pe pânză, semnat dreapta jos, cu negru, în monogramă, "TUC"

Informații documentare

Opera a făcut parte din expoziția retrospectivă de la Muzeul Național de Artă, București, 1965. Opera a făcut parte din expoziția "Ion Țuculescu, Geniul-amator", Art Safari, București, 2025 și este reprodus în catalogul expoziției. Opera este reprodusă în ”Țuculescu” de Petre Comărnescu, editura Meridiane, București, 1974, sub titlul ”Cei ce se plimbă”.

Datare

1957

Provenienţă

colecția Maria Țuculescu; colecţia George Macovescu, Ministru de Externe (1972-1978) şi Preşedinte al Uniunii Scriitorilor (1978-1982)

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.