Matei Andronescu
Senior Birou Evaluare Cărți, Hărți & Fotografie
otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
124. Placheta ”60 de ani de la prima cale ferată Buzău-Mărășești”, 1941, argint, gravori Mihai Onofrei și Constantin Iotzu, în cutia originală
Preț de pornire
Pretul de pornire si cel estimat nu sunt preturi de vanzare efective
EUR 350
Adjudecat
Pretul de pornire si cel estimat nu sunt preturi de vanzare efective
EUR 800
Sesiune
Mar, 24 iunie 2025 18:00
Reprezentant
Avers. alegorie: figura înaripată, emblemă; Revers: harta cu traseul căii ferate
La 13 septembrie 1872 s-a inaugurat linia de cale ferată Bucuresti – Ploiești - Buzău - Galați - Bărboși - Tecuci – Mărășești - Roman – Suceava. Asfel că un călător care mergea de la București la Suceava trebuia sa treaca prin Buzău-Galați-Tecuci-Mărășești spre Suceava, deci trebuia să facă un drum lung si costisitor. Lipsa legăturii directe între Buzău și Mărășești s-a resimțit pentru prima oara în timpul transporturilor militare din timpul Războiului de Independență (1877 - 1878), mai ales că porțiunea de linie din zona Bărboși-Brăila putea fi blocata în orice moment cu artileria turcă aflată pe Dunăre. Imediat după război, la inițiativa curajoasă a Primului Ministru Ion Brătianu, s-a hotărât să se încredințeze inginerilor români construcția căii ferate Buzău-Mărășești. Aceasta reprezenta o prioritate atât politică, strategică cât și economică pentru că lega pe drumul cel mai scurt căile ferate din Moldova cu cele din Muntenia. La 30 martie 1879 se publică in Monitorul Oficial legea nr. 591, promulgată de Regele Carol I, prin care linia Buzău-Mărășești se declară de "utilitate publică", proiectele urmând să fie întocmite de Ministerul Lucrărilor Publice. Linia, în lungime de 90 km a fost studiată, proiectată și executată între mai 1879 si 1 iunie 1881, de către Inspectorul General, ing. Dimitrie Frunză, împreună cu un grup de 22 de tineri ingineri români. Construcția liniei a costat 8.548.675,4 lei aur, respectiv 93.214 lei aur/km, față de 306.000 lei aur/km reprezentând costul liniilor executate de concesionarii străini. Inaugurarea oficială a liniei Buzău-Mărășești s-a făcut la 18 octombrie 1881 în prezența Regelui Carol I și a Reginei Elisabeta, a Primului Ministru Ion Brătianu, membrii ai Guvernului, conducători ai Direcției Generale CFR și a unui numeros public. Calea ferată Buzău-Mărășești a fost prima linie din România, proiectată și construită cu inteligența românească.
Dimensiuni
custom 103 x 56 mm
Descriere
argint
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.
Detalii
Avers. alegorie: figura înaripată, emblemă; Revers: harta cu traseul căii ferate
La 13 septembrie 1872 s-a inaugurat linia de cale ferată Bucuresti – Ploiești - Buzău - Galați - Bărboși - Tecuci – Mărășești - Roman – Suceava. Asfel că un călător care mergea de la București la Suceava trebuia sa treaca prin Buzău-Galați-Tecuci-Mărășești spre Suceava, deci trebuia să facă un drum lung si costisitor. Lipsa legăturii directe între Buzău și Mărășești s-a resimțit pentru prima oara în timpul transporturilor militare din timpul Războiului de Independență (1877 - 1878), mai ales că porțiunea de linie din zona Bărboși-Brăila putea fi blocata în orice moment cu artileria turcă aflată pe Dunăre. Imediat după război, la inițiativa curajoasă a Primului Ministru Ion Brătianu, s-a hotărât să se încredințeze inginerilor români construcția căii ferate Buzău-Mărășești. Aceasta reprezenta o prioritate atât politică, strategică cât și economică pentru că lega pe drumul cel mai scurt căile ferate din Moldova cu cele din Muntenia. La 30 martie 1879 se publică in Monitorul Oficial legea nr. 591, promulgată de Regele Carol I, prin care linia Buzău-Mărășești se declară de "utilitate publică", proiectele urmând să fie întocmite de Ministerul Lucrărilor Publice. Linia, în lungime de 90 km a fost studiată, proiectată și executată între mai 1879 si 1 iunie 1881, de către Inspectorul General, ing. Dimitrie Frunză, împreună cu un grup de 22 de tineri ingineri români. Construcția liniei a costat 8.548.675,4 lei aur, respectiv 93.214 lei aur/km, față de 306.000 lei aur/km reprezentând costul liniilor executate de concesionarii străini. Inaugurarea oficială a liniei Buzău-Mărășești s-a făcut la 18 octombrie 1881 în prezența Regelui Carol I și a Reginei Elisabeta, a Primului Ministru Ion Brătianu, membrii ai Guvernului, conducători ai Direcției Generale CFR și a unui numeros public. Calea ferată Buzău-Mărășești a fost prima linie din România, proiectată și construită cu inteligența românească.
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.
Dimensiuni
custom 103 x 56 mm
Descriere
argint
Reprezentant
Matei Andronescu
Senior Birou Evaluare Cărți, Hărți & Fotografie
Alte loturi asemănătoare
165. Medalia ”Semicentenarul Patriarhiei Române 1925-1975”, în cutia originală
Preț de pornire
EUR 100
Adjudecat
EUR 100
11. Monedă Denarius, Traian, tip Via Traiana, 112-114 e.n., argint
Preț de pornire
EUR 200
Adjudecat
EUR 350