otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
70. Portretul Emiliei Dona [1870 -1875]
1838, Pitaru, Dâmboviţa - 1907, Câmpina
Estimare
Pretul de pornire si cel estimat nu sunt preturi de vanzare efective
EUR 20.000 - 35.000
Adjudecat
Pretul de pornire si cel estimat nu sunt preturi de vanzare efective
EUR 24.120
Sesiune
Mar, 22 octombrie 2024 19:00
Reprezentant
Portretul compozițional al Emiliei Dona ( ?-1890), înfățișează modelul figură întreagă, așezat pe un fotoliu și văzut din laterală, cu situarea preponderentă a personajului în zona stângă a imaginii. Proiectat pe fundalul întunecat, chipul ne privește însă din centrul imaginii, frontal, permițîndu-i lui Grigorescu să ne transmită ceea ce investigase - feminitatea delicată a trăsăturilor, căldura și melancolia privirii dar și o anume prestanță dată de impostația personajului ținându-și mâinile împreunate, pe masă. Soluția de compunere a paginii evită cu bună știință monotonia pe care ar fi putut-o da o viziune precumpănitor frontală și simetrică a modelului. La arhitectura ansamblului participă esențial nota de somptuozitate a contrastului cromatic stabilit între verdele de China (fotoliul) și culorile calde - roșu si ocruri - ale rochiei de mătase în dungi.
După cum ne dezvăluie semnătura N.G., pe care artistul a utilizat-o cu certitudine în 1874 (momentul sejurului în Italia), dar se pare și în jurul acestui an, lucrarea de față a putut fi pictată în aceeași perioadă din primii ani ai deceniului 8. Este epoca în care Grigorescu a frecventat des casele familiilor înrudite îndeaproape V.A. Urechia și Dona, mediu în care preocupările intelectuale și artistice erau primordiale, iar calitatea umană apreciată. S-a stabilit astfel o relație foarte strânsă de prietenie ce va dura cât viața protagoniștilor. Grigorescu a pictat și a desenat portretele doamnelor din aceste familii, cele patru surori Pester-Wirth (Luiza, Ana/Zettina, Carlotta, Emilia), fiicele antreprenorului ieșean Pester și ale soției acestuia, Margareta von Wirth (Vezi Mihai Sorin Rădulescu, 2007, p. 437).
Cele patru surori au beneficiat de o aleasă educație muzicală, afirmându-se în concerte la București și Constanța. Carlotta - numită ca artistă de operă Carlotta Leria - a devenit soprană cunoscută și profesoară de Canto la Conservatorul din București.
După cum aflăm din amintirile profesorului I. D. Ștefănescu, Emilia Dona, pe care Grigorescu a pictat-o și în alte portrete decât cel de față (păstrate în colecția dr. Iosif N. Dona), avusese parte de o formație artistică aparte, deoarece „crescuse la Paris în casa doamnei Viardot Garcia și cunoscuse pe Flaubert, Renan, Turgheniev, alături de marii muzicanți și cântăreți care frecventau casa celebrei sale protectoare” (I. D. Ștefănescu, 1957, p. 189 ; mărturie citată de Doina Păuleanu, 2010, p. 60).
Emilia a fost soția generalului Nicolae Dona (1837-1915), mama medicului colecționar Iosif N. Dona (1875-1956), iar fiica sa, Margareta a fost căsătorită cu Alexandru Vlahuță.
(I.B.)
Bibliografie
Remus Niculescu, Expoziția Nicolae Grigorescu, catalog de, Muzeul de Artă al RPR, București, 1957, cat. 80, p. 44. I.D. Ștefănescu, „Pictorul N.Grigorescu. Lumini și reflexe”, în Mărturii despre N. Grigorescu, antologie critică de I. Jianu și V. Beneș, ESPLA, București, 1957, p. 187-197. G.Oprescu [-R.Niculescu], N. Grigorescu, vol I, Ed. Meridiane, București, 1961, p.199-200, il.p.198, cat. 139. Vasile Varga, Nicolae Grigorescu, Ed. Meridiane, București,1973, il.15, p. 47. Doina Păuleanu, Singularitate și construcție imaginară. Pictori români în Bretania (1876-1940), Muzeul de Artă Constanța , Ed. Arcade, București, 2010, p. 60. Mihai Sorin Rădulescu, „Din Bucureștii de altădată: Colecționarul de artă Dr. Iosif N. Dona și familia sa”, în București-Materiale de istorie și muzeografie, XXI, 2007, p. 435-471.
Dimensiuni
width 22.5 cm, height 35.5 cm
Descriere
ulei pe pânză, semnat stânga jos, cu roșu, ”N.G.”
Informații documentare
Opera a participat la expoziția ”Nicolae Grigorescu”, București, 1957 și este menționată în catalogul expoziției la pagina 44, cat. 80. Opera este reprodusă în monografia ”N. Grigorescu”, George Oprescu, Editura Meridiane, București, 1961 la cat. 139. Opera este reprodusă în monografia ”Nicolae Grigorescu”, Vasile Varga, Editura Meridiane, 1973, ediția franceză, pag. 39.
Datare
1870 -1875
Provenienţă
colecția Elena și dr. Iosif Dona.
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.
Detalii
Portretul compozițional al Emiliei Dona ( ?-1890), înfățișează modelul figură întreagă, așezat pe un fotoliu și văzut din laterală, cu situarea preponderentă a personajului în zona stângă a imaginii. Proiectat pe fundalul întunecat, chipul ne privește însă din centrul imaginii, frontal, permițîndu-i lui Grigorescu să ne transmită ceea ce investigase - feminitatea delicată a trăsăturilor, căldura și melancolia privirii dar și o anume prestanță dată de impostația personajului ținându-și mâinile împreunate, pe masă. Soluția de compunere a paginii evită cu bună știință monotonia pe care ar fi putut-o da o viziune precumpănitor frontală și simetrică a modelului. La arhitectura ansamblului participă esențial nota de somptuozitate a contrastului cromatic stabilit între verdele de China (fotoliul) și culorile calde - roșu si ocruri - ale rochiei de mătase în dungi.
După cum ne dezvăluie semnătura N.G., pe care artistul a utilizat-o cu certitudine în 1874 (momentul sejurului în Italia), dar se pare și în jurul acestui an, lucrarea de față a putut fi pictată în aceeași perioadă din primii ani ai deceniului 8. Este epoca în care Grigorescu a frecventat des casele familiilor înrudite îndeaproape V.A. Urechia și Dona, mediu în care preocupările intelectuale și artistice erau primordiale, iar calitatea umană apreciată. S-a stabilit astfel o relație foarte strânsă de prietenie ce va dura cât viața protagoniștilor. Grigorescu a pictat și a desenat portretele doamnelor din aceste familii, cele patru surori Pester-Wirth (Luiza, Ana/Zettina, Carlotta, Emilia), fiicele antreprenorului ieșean Pester și ale soției acestuia, Margareta von Wirth (Vezi Mihai Sorin Rădulescu, 2007, p. 437).
Cele patru surori au beneficiat de o aleasă educație muzicală, afirmându-se în concerte la București și Constanța. Carlotta - numită ca artistă de operă Carlotta Leria - a devenit soprană cunoscută și profesoară de Canto la Conservatorul din București.
După cum aflăm din amintirile profesorului I. D. Ștefănescu, Emilia Dona, pe care Grigorescu a pictat-o și în alte portrete decât cel de față (păstrate în colecția dr. Iosif N. Dona), avusese parte de o formație artistică aparte, deoarece „crescuse la Paris în casa doamnei Viardot Garcia și cunoscuse pe Flaubert, Renan, Turgheniev, alături de marii muzicanți și cântăreți care frecventau casa celebrei sale protectoare” (I. D. Ștefănescu, 1957, p. 189 ; mărturie citată de Doina Păuleanu, 2010, p. 60).
Emilia a fost soția generalului Nicolae Dona (1837-1915), mama medicului colecționar Iosif N. Dona (1875-1956), iar fiica sa, Margareta a fost căsătorită cu Alexandru Vlahuță.
(I.B.)
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.
Bibliografie
Remus Niculescu, Expoziția Nicolae Grigorescu, catalog de, Muzeul de Artă al RPR, București, 1957, cat. 80, p. 44. I.D. Ștefănescu, „Pictorul N.Grigorescu. Lumini și reflexe”, în Mărturii despre N. Grigorescu, antologie critică de I. Jianu și V. Beneș, ESPLA, București, 1957, p. 187-197. G.Oprescu [-R.Niculescu], N. Grigorescu, vol I, Ed. Meridiane, București, 1961, p.199-200, il.p.198, cat. 139. Vasile Varga, Nicolae Grigorescu, Ed. Meridiane, București,1973, il.15, p. 47. Doina Păuleanu, Singularitate și construcție imaginară. Pictori români în Bretania (1876-1940), Muzeul de Artă Constanța , Ed. Arcade, București, 2010, p. 60. Mihai Sorin Rădulescu, „Din Bucureștii de altădată: Colecționarul de artă Dr. Iosif N. Dona și familia sa”, în București-Materiale de istorie și muzeografie, XXI, 2007, p. 435-471.
Dimensiuni
width 22.5 cm, height 35.5 cm
Descriere
ulei pe pânză, semnat stânga jos, cu roșu, ”N.G.”
Informații documentare
Opera a participat la expoziția ”Nicolae Grigorescu”, București, 1957 și este menționată în catalogul expoziției la pagina 44, cat. 80. Opera este reprodusă în monografia ”N. Grigorescu”, George Oprescu, Editura Meridiane, București, 1961 la cat. 139. Opera este reprodusă în monografia ”Nicolae Grigorescu”, Vasile Varga, Editura Meridiane, 1973, ediția franceză, pag. 39.
Datare
1870 -1875
Provenienţă
colecția Elena și dr. Iosif Dona.
Reprezentant
Alte loturi asemănătoare
205. Regina (Fecioara) Maria
Școală Central Europeană, început de sec. XX
Estimare
EUR 500
- 800
Adjudecat
EUR 1.000
