40. Cele douăsprezece fete de împărat [1900-1910]

Compozițiile lui Nicolae Vermont au avut în primă instanță un caracter religios. În anul 1893 artistul expunea lucrarea ”Drumul la Golgota” în cadrul asociației Cercul Artistic. Motivele biblice au continuat să apară în opera lui Vermont în opere precum ”Suzana la baie”, ”Lapidarea Sf. Ștefan” sau ”Învierea fiicei lui Iair”. Vom resimți așadar influența școlii müncheneze și apetența pentru istorisirile biblice. Vom remarca deopotrivă încercarea de a replica dramatismul propus de Rembrandt, al cărui admirator avid era artistul român. Va începe însă să își îndrepte atenția și către compozițiile alegorice, preluând legende precum cea a lui Bachus. Anul 1907 îi conferă misiunea de a decora cu picturile sale diverse încăperi ale palatului Cantacuzino, având drept inspirație istoria acestei familiii. Nicolae Vermont va abandona tonul declamator promovat de alți colegi de generație și nu se va supune grandilocvenței artistice. Va continua să realizeze o pictură decorativă pentru diverse case boierești, invocând cel mai adesea scene mitologice în care predominau nuanțele de roz și liliachiu. Aceeași paletă cromatică se va extinde și către opera de față, care prezintă o scenă de basm, cu fiice de împărat îmbrăcate în rochii lungi, distinse; cu plete aurii care se revarsă în voie peste umerii domnițelor. Cadrul feeric e brăzdat de cromatica pastelată, în care rozuri, oranj, liliachiu, bleu, verde sau ocru se succed neîntrerupt. Remarcăm lebedele care-și croiesc drum pe lac și castelul care se întrezărește în fundalul operei; dar și pădurea care înconjoară curgerea apei, trandafirii și florile sălbatice culese de protagoniste. Unele dintre muzele lui Vermont își poartă florile în păr, în timp ce un personaj aparte se distinge prin coroana impunătoare care-i împodobește părul. Scena, desprinsă chiar din basmul ”Cele douăsprezece fete de împărat”, a fost intens reprezentată în epocă de artiștii vremii. Regăsim instantanee ce redau fermecătorul cadru și la Kimon Loghi sau Ștefan Popescu. Firul narativ, specific lui Petre Ispirescu, ne introduce într-un univers plin de speranță, perseverență și iubire.

Bibliografie

PAVEL, Amelia; IONESCU, Radu, ”Nicolae Vermont”, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1958.

Dimensiuni

width 37.5 cm, height 23.5 cm

Descriere

ulei pe carton, semnat dreapta jos, cu negru, ”N. Vermont”

Datare

1900-1910

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.