2^C. Monedă Gros, Gabriel Bethlen, Principatul Transilvaniei, 1627, argint

Emis în anul 1627, spre finalul uneia dintre cele mai importante domnii din istoria Principatului Transilvaniei, acest gros de argint reunește într-un obiect de mici dimensiuni puterea politică, identitatea dinastică și tradiția artistică a Europei Centrale din vremea Războiului de Treizeci de Ani. Mai mult decât un instrument al schimbului cotidian, piesa este un document vizual al epocii lui Gabriel Bethlen, principe al Transilvaniei între 1613 și 1629, conducător asociat cu afirmarea internațională, consolidarea economică și dezvoltarea culturală a principatului. Aversul prezintă un scut încoronat, alcătuit din însemnele heraldice ale teritoriilor revendicate de principe și având în centru blazonul familiei Bethlen. Inițialele monetăriei, M-C, flanchează compoziția. Coroana, scutul compartimentat și ornamentele laterale transformă suprafața restrânsă a monedei într-o veritabilă miniatură heraldică, menită să transmită autoritate, continuitate și prestigiu dinastic. Legenda aversului apare sub forma: „GAB · D · G · SA · RO · IM · ET · TRAN · PRIN”. Aceasta dezvoltă titulatura latină „Gabriel Dei Gratia Sacri Romani Imperii et Transylvaniae Princeps”, tradusă în limba română prin: „Gabriel, prin harul lui Dumnezeu, principe al Sfântului Imperiu Roman și al Transilvaniei”. Formula nu constituie un simplu element decorativ, ci o declarație politică atent condensată, prin care emitentul își afirmă poziția în complicatul sistem de putere al Europei Centrale. Reversul o înfățișează pe Fecioara Maria cu Pruncul, așezată frontal și înconjurată de raze, imagine inspirată din tradiția monetară a Regatului Ungariei. Drapajele, aureola luminoasă și postura solemnă conferă scenei un caracter protector și ceremonial. Prezența acestei imagini pe moneda unui principe calvin ilustrează forța și continuitatea simbolurilor monetare consacrate: iconografia mariană era imediat recognoscibilă, inspira încredere și lega emisiunea lui Bethlen de o tradiție politică și economică mai veche decât diferențele confesionale ale epocii. Legenda reversului este redată astfel: „PAR · REG · HUN · DO · SIC · CO · OP · R · DU · 1627”. Forma dezvoltată este „Partium Regni Hungariae Dominus, Siculorum Comes, Oppoliae Ratiboriae Dux”, cu traducerea: „Stăpân al părților Regatului Ungariei, conte al secuilor, duce de Opole și Racibórz, 1627”. Înșiruirea titlurilor amintește amplitudinea ambițiilor politice ale lui Gabriel Bethlen și rolul său activ în confruntările dintre Habsburgi, principii protestanți și Imperiul Otoman. Data integrată în legendă fixează piesa într-un moment în care Transilvania participa direct la marile jocuri diplomatice și militare ale continentului. Gabriel Bethlen a condus un principat aflat între două mari sfere de influență, cea habsburgică și cea otomană, dar a urmărit constant să îi păstreze autonomia și să îl transforme într-un actor european. Curtea sa de la Alba Iulia a devenit un centru al diplomației, educației și culturii, iar circulația monetară susținea atât viața economică internă, cât și legăturile comerciale cu Ungaria, Polonia, Silezia și spațiul german. Grosul din 1627 păstrează tocmai această dublă identitate a Transilvaniei: principat cu tradiții locale puternice, dar profund conectat la limbajul politic, artistic și economic al Europei Centrale. Interesul piesei depășește astfel domeniul strict al numismaticii. Pentru pasionații de istorie, moneda este o mărturie directă a epocii în care Transilvania se afla în centrul confruntărilor europene; pentru iubitorii de artă, ea oferă o compoziție heraldică și religioasă minuțios adaptată unui diametru de numai câțiva centimetri; Argintul, patina timpului și urmele procesului manual de batere îi conferă fiecărui exemplar o prezență individuală, imposibil de reprodus în mod identic. Prin asocierea blazonului princiar cu imaginea Madonei și prin titulatura care unește Transilvania, părțile Regatului Ungariei, comunitatea secuiască și ducatele sileziene, grosul lui Gabriel Bethlen poate fi privit ca o hartă politică în miniatură. Este un obiect care a circulat efectiv în lumea secolului al XVII-lea și care, după aproape patru secole, continuă să vorbească despre putere, credință, comerț și identitate. O piesă evocatoare atât pentru o colecție numismatică, cât și pentru un ansamblu dedicat istoriei Transilvaniei, artei heraldice sau patrimoniului central-european. Tip monetar atribuit monetăriei Košice (Kassa), cu referințe de catalog Resch 418, KM 169, Huszár 434 și ÉHIII 261/c.

Dimensiuni

custom d=24.92 mm

Descriere

argint, d=24.92 mm

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.