52. Bărăția din Câmpulung [1867]

În mai 1867, Nicolae Grigorescu, bursier al statului român la Paris şi artist integrat Şcolii de la Barbizon, se întorcea în ţară pentru câteva luni spre a găsi subiecte specifice de la noi, peisaje, tipologii de figuri etc. Ceea ce îşi propunea Grigorescu era ca prin propria sa creaţie, motivele româneşti să intre în repertoriul artei moderne europene, corelându-se cu tendinţele acestuia: ”patria noastră reprezintă destule subiecte vrednice de studii, destule frumuseţi originale şi artistice spre a-şi putea avea locul, cu demnitate, în galeria oricărui muzeu din lumea occidentală.” (apud Barbu Brezianu, 1959, p. 87). Grigorescu revenea în patrie şi pentru a solicita prelungirea bursei cu încă doi ani. Depăşise mijlocul perioadei sale de formaţie, tocmai debutase în viaţa artistică internaţională expunând şapte picturi la Salonul de Belle Arte al Expoziţiei Universale deschisă la Paris în aprilie 1867. Sosit în ţară, călătoreşte cu popasuri la Căldăruşani, Târgovişte, Câmpulung, Rucăr, cel puţin două dintre aceste locuri fiind considerate în acel secol al naţiunilor şi al prospectării trecutului, vetre ale neamului. La Câmpulung şi Târgovişte, primele capitale ale Ţării Româneşti, se păstrau monumente emblematice pentru evul mediu românesc. La Câmpulung Grigorescu găseşte şi trecut şi prezent, şi vestigiul medieval al Bărăţiei dar şi târgul contemporan, plin de forfotă, purtând pecetea vieţii rurale. În pictura de faţă, sunt corelate ambele aspecte, silueta vechii arhitecturi (turnul clopotniţă din dreapta imaginii), dar şi uliţa scăldată de lumină şi umbră. Zonele luminate şi cele umbrite se întreţes, redând momentul unei după amieze estivale. Pictate în ocruri străvezii ce îşi păstrează totuşi pământitatea, suprafeţele de umbră acoperă o bună parte din stânga lucrării. Ele vin în contrast cu sursa puternică de lumină izvorând din cerul cu nori albi, parcă decupat, arcuit peste acest fragment de peisaj. Câteva personaje, minuscule siluete, o ţărancă, un călăreţ animă cu discreţie peisajul scăldat de căldura amiezii. Pictată desigur în plein air, lucrarea poartă în stilul dinamic şi imprevizibil al tuşelor, vitalitatea şi aspectul non finit al schiţei, ritmul şi emoţia execuţiei la faţa locului. Paleta este restrânsă la cromatica naturii conform preferinţei tipice pentru neutre, a artiştilor de la Barbizon: culori teroase, ocruri de intensităţi, concentraţii şi luminozităţi diferite, alburi colorate, albastru pentru fâşii de cer. Se cunosc după ştiinţa noastră trei picturi de Grigorescu, reprezentând uliţa Bărăţiei din Câmpulung. Este vorba de variante şi nu de replici ale unei singure lucrări, de fiecare dată artistul plasându-se în alt loc al peisajului, cu vedere spre turnul Bărăţiei. Poate că una dintre cele trei picturi, cea intitulată Câmpulungu, a figurat în marea expoziţie a Societăţii Amicilor Bellelor Arte, concepută de Alexandru Odobescu şi deschisă la Hotel Herdan în Bucureşti, în 1873 (cat.216, p. 9). Lucrarea omonimă din patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României (Galeria Naţională, inv. 1231), realizată în pete concentrate de materie picturală, cu zone dramatic contrastante de lumină şi umbră, cu elementele compoziţiei strâns reunite, este probabil rezultanta unui dialog reluat cu motivul, deci, credem, posterioară celei pe care o discutăm. Cea de a treia pictură (Vlahuţă, il. p. 50; colecţia ing. Dan Capriel în 1984) poate să aparţină unei perioade mai târzii, căci construcţia şi luminozitatea imaginii, grafia măruntă a semnăturii amintesc de anii ’90 din creaţia artistului. Aparţinând deci momentului 1867 (şi grafia semnăturii corespunde acestei datări), lucrarea noastră poate fi cea mai timpurie din grupul menţionat de variante.Va fi avut o semnificaţie în preferinţele lui Grigorescu, căci artistul a prezentat-o în 1889, sub titlul Vue de Câmpu-Lung, în cadrul Expoziţiei universale de la Paris (Salonul Beaux-Arts, pavilionul României). Pentru întreaga sa participare (18 picturi în ulei), Grigorescu a fost distins cu medalie de argint. Opera de faţă rămâne o mărturie asupra felului cum lucra Grigorescu “sur le motif”, apropiat de ţinta impresioniştilor de a surprinde variaţiile luminii în diverse momente diurne. În acelaşi timp, istoricul operei, cu succesiunea de colecţii prestigioase prin care a trecut (Gheorghe Gr. Cantacuzino „Nababul”, 1832-1912; Grigore Bălăceanu, 1876-1967; dr.Anton Buşulenga ), îi acordă acesteia un statut privilegiat. (I.B.)

Bibliografie

Ioana Beldiman, Gheorghe Cosma], Nicolae Grigorescu, pictură-grafică, Muzeul de Artă al RSR, 1984-1985
Georges Bibesco Prince, 1889 Exposition universelle. La Roumanie, avant-pendant-après, Imprimerie typographique J.Kugelmann, Paris, 1890
Barbu Brezianu, Nicolae Grigorescu, Ed.Tineretului, Bucureşti, 1959
Virgil Cioflec, Grigorescu, Bucureşti, Cultura Naţională, 1925
Ionel Jianu, V. Beneş, Mărturii despre N.Grigorescu, antologie critică, Editura de stat pentru literatură şi artă, Bucureşti, 1957
Francisc Şirato, Grigoresco, Editions de la connaissance, Bruxelles, 1938
Mariana Vida, Monica Enache, Grigorescu, pictor al naturii (1838-1907) / Grigorescu peintre de la nature, Muzeul Naţional de Artă al României, Bucureşti [2007].
A.Vlahuţă, Pictorul N.I.Grigorescu. Vieaţa şi opera lui, ediţia Casei Şcoalelor, Bucureşti, 1910

Dimensiuni

width 59 cm, height 45 cm

Descriere

ulei pe carton, semnat stânga jos, cu brun, "Grigorescu"

Informații documentare

Este foarte probabil ca opera să fi participat la Expoziția Societății Amicilor Bellelor Arte, București, Hotel Herdan, 1 ianuarie - 22 februarie 1873. La categoria 216 din catalogul expoziției este menționată opera "Câmpulungu", iar faptul că primul ei colecționar a fost Gr. Gh. Cantacuzino, președinte al Societății, ne îndreptățește să credem că opera ar fi chiar cea menționată în catalogul expoziției. Opera a participat la "Exposition Universelle Internationale de 1889 a Paris", 5 mai - 31 octombrie 1889 și este inventariată în Catalogul General Oficial al Expoziției, vol I, la pag. 261, cat. 15, sub titlul "Vue de Câmpu-Lung". Opera este reprodusă în catalogul "Exposition Universelle Internationale de Paris 1889. Section Roumaine". Opera a participat la expoziția retrospectivă Nicolae Grigorescu, Muzeul de Artă al R.P.R., București, 1957 și este menționată în catalogul de expoziție la cat. nr. 50, pag. 32, sub titlul "Bărăția din Cîmpulung". Opera este reprodusă și inventariată în monografia "N.Grigorescu", vol. I, acad. G. Oprescu, Ed. Meridiane, București, 1962 la cat. 101, pag. 271. Opera a fost pictată de către Nicolae Grigorescu în vara anului 1867, când, întors în țară din Franța, unde participase la Expoziția Universală de la Paris, călătorea și lucra în zona Argeșului, la Căldărușani, Câmpulung și Rucăr. "Bărăția din Câmpulung" cunoaște alte două variante, una în colecția Muzeului Național de Artă al României, inv. 1231, 34 x 71 cm și una în colecția istorică Ioan G. Manu, 54 x 65 cm.

Datare

1867

Provenienţă

colecția istorică Gheorghe Grigore "Nababul" Cantacuzino (1832-1913); colecția istorică Grigore Bălăceanu (1876-1967); colecția istorică dr. Anton Bușulenga.

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.