Descriere

În lucrarea reprezentând interiorul atelierului parizian al lui Grigorescu către 1867, din 59, Rue de Seine, figurează un model anatomic de bovină, probabil în ipsos. Prezența acestui obiect didactic între ustensilele de pictor, dezvăluie o etapă de studiere a anatomiei animaliere în atelier, complementară față de lucrul pe viu, cu modelul în față. Este tocmai perioada când tânărul artist în plină formare, alterna iernile petrecute la Paris, cu șederile lungi la Barbizon și Marlotte (primăvara, vara, toamna, 1863-1869) pictând în plein air, trăind și evoluând în sânul comunității artistice de acolo. În capitală lucra în atelier, revedea colegi de la Ecole des Beaux-Arts, vizita expoziții și frecventa Luvrul pentru studiu și copii. Genul peisajului împletit cu imagini rurale și implicit cu arta animalieră s-a aflat în centrul creației realiste a Școlii de la Barbizon, contribuind la interesul apreciabil pe care Școala franceză a secolului XIX l-a manifestat pentru arta animalieră. La Barbizon, drumul lui Grigorescu s-a intersectat nu numai cu personalitatea lui Jean-François Millet (a cărui casă a frecventat-o) dar și cu cea a prietenului lui Millet, animalierul prin excelență, Charles Jacque (1813-1894).Acesta avea atelier la Barbizon pe Grande Rue, dar și la Paris pe Boulevard de Clichy, cartierul lui Grigorescu de prin 1875. De prin 1867, sculptorul animalier Antoine-Louis Barye (1795-1875) era si el stabilit în celebra colonie de pictori, atelierul său fiind pe tot pe Grande Rue, aproape de Millet. În marginea pădurii Fontainebleau, la Thomery (Château de By) era stabilită Rosa Bonheur (1822-1899), pictoriță animalieră recunoscută și premiată, al cărei atelier era vizitat în 1863 de Împărăteasa Eugénie. Artistul român evoluează în acest univers. Preia temele rurale, dar nu și stilul și factura picturii maeștrilor amintiți. Regăsește temele în lumea de acasă a epocii, dar într-o altă notă. Le observă și le consemnează în studii și desene de viziune realistă, transfigurându-le apoi în pictura perioadei albe, când ele se transformă în mituri și simboluri ale identițății noastre de secol XIX. Tema bovinelor – animal preferat al artistului, îndelung studiat în natură și în atelier – devine prin motivul carului cu boi, emblemă a operei grigoresciene, dar și simbol național. Pictura de față este studiu de lumină estivală și studiu animalier totodată, executat de un maestru contemporan cu impresionismul, format însă inițial la școala realismului. Printr-o cunoaștere din interior a demersului creator, Alexandru Ciucurencu definea cu perfectă intuiție identitatea picturii lui Grigorescu, admirându-i ochiul „minunat hărăzit” : „ El știa să picteze aerul, atmosfera plaiurilor noastre, folosind acele griuri fin nuanțate în toată gama spectrului solar. Știa să redea adâncimea planurilor, nu prin efecte de perspectivă liniară, ci prin efecte tonale, prin construcția și compoziția picturală a tabloului.” (Al.Ciucurencu, N. Grigorescu, în Jianu, Beneș, 1957, p. 176). Factura sigură a picturii, întrețeserea măiastră a tușelor colorate în nuanțe diluate, ca de acuarelă, știința redării momentului solar, fac din această lucrare expresia stilului matur grigorescian din perioada albă și a felului de lucru al artistului : studiile animaliere independente erau executate atât pentru ele însele cât și în vederea picturilor mai complexe ce reuneau genuri diferite ale picturii: peisaj, element animalier, element uman. Pictura este așternută pe o pânză de fabricație franceză, așa cum obișnuia să procedeze maestrul. II.B.)

Biografie

Costina Anghel, Mariana Vida, GARM, Repertoriul picturii românești moderne. Secolul al XIX –lea, vol. II, literele F-H, ediția a doua, Muzeul Național de Artă al României, București, 2022. Barbu Brezianu, Nicolae Grigorescu, Ed.Tineretului, Bucureşti, 1959. Chantal Georgel, La forệt de Fontainebleau. Un atelier grandeur nature [catalog expozitie], Musée d’Orsay, Paris, 2007. Ionel Jianu, V. Beneş, Mărturii despre N. Grigorescu, antologie critică, Editura de stat pentru literatură şi artă, Bucureşti, 1957. Remus Niculescu, Nicolae Grigorescu, Catalog de, Muzeul de Artă al RPR, București, 1957. G.Oprescu [- R.Niculescu], N.Grigorescu, vol.I, II, Ed.Meridiane, București, 1961,1962. Francisc Şirato, Grigoresco, Editions de la connaissance, Bruxelles, 1938. A.Vlahuţă, Pictorul N.I.Grigorescu. Vieaţa şi opera lui, ediţia Casei Şcoalelor, Atelierele Socec&Co, Bucureşti, 1910.

Dimensiuni

Lungime 46, Înălțime 27

Semnătură

semnat stânga jos, cu roșu, "Grigorescu"

Datare

1895-1900

Material

ulei pe pânză

Locație

Artmark românia